History made fun

La început de an școlar am deschis orele de istorie cu o activitate prin care am încercat să aduc cât mai aproape de elevi ideea că „ce trăim azi devine istorie”. În pedagogia învățării experiențiale, unul dintre factorii care cresc implicarea este apropierea de realitatea copilului, iar în ultimii ani lucrez conștient să aduc acest factor în centrul activităților mele la clasă.
​

Le-am propus elevilor trei tipuri de sarcini:

1. să aleagă trei evenimente din 2025 (politice, științifice, culturale sau sociale) „demne de manual”, să noteze ce s‑a întâmplat și de ce cred că vor fi reținute peste 50 de ani, apoi să formuleze pentru fiecare câte un titlu de manual de tipul „Criza X – un punct de cotitură pentru…”, „Anul revenirii lui…”, „Descoperirea care a schimbat…”.
​

2. să privească anul 2025 ca pe o istorie a mentalităților: ce preocupări, temeri și speranțe au avut tinerii (sănătate mintală, climă, egalitate, stabilitate economică, identitate), ilustrate prin campanii, proteste, hashtaguri, influenceri, trenduri de consum și moduri de a petrece timpul.
​

3. să caute un exemplu de artă produsă în 2025 (muzică, film, expoziție, proiect digital sau de stradă) și să realizeze o mini‑fișă de catalog: titlu, autor, tip de artă, temă principală și ce spune aceasta despre societatea și mentalitățile anului 2025.
​

Le-am lăsat libertate de alegere: au putut decide singuri pe ce tip de sarcină se concentrează sau cm combină evenimente, trenduri și exemple de artă, astfel încât produsul final să vorbească autentic despre generația lor. Elevii au fost foarte implicați, au lucrat în ritmul lor și au venit cu prezentări surprinzătoare, în care au inclus evenimente legate de geopolitică, dar și foarte multe trenduri, influenceri și forme de exprimare din cultura digitală – iar asta m-a ajutat și pe mine să intru mai mult în lumea lor.

Am discutat împreună despre istoria mentalităților și despre cum, dincolo de date și tratate, istoria înseamnă și frici, speranțe, valori, meme, hashtaguri sau playlisturi. Ei au decis ce este „reprezentativ pentru 2025” pentru generația lor, iar acest exercițiu i-a ajutat să simtă istoria mult mai aproape de viața lor de zi cu zi.
​

A fost o activitate din care am învățat și eu de la ei, nu doar invers, și care a deschis un spațiu comun de reflecție în care vocea elevilor contează. De aici înainte voi folosi ceea ce au adus ei în această activitate ca punct de plecare pentru lecțiile următoare, astfel încât conținuturile de istorie „din manual” să se așeze pe o experiență personală și relevantă pentru ei.

Dacă doriți să realizați această activitate cu elevii voștri, voi lăsa fișierul PDF în comentarii, pentru a fi descărcat și adaptat după nevoile clasei voastre. Vă invit cu drag să o dați mai departe colegilor și să reveniți cu impresii despre cm a fost la voi la clasă, ce au ales elevii și ce discuții s-au născut în jurul anului 2025.

Ce ai face dacă ai reprezenta o țară la Conferința de Pace de la Paris? Ți-ai asuma responsabilitatea și ai emite cereri pertinente?
Cu această invitație, elevii mei au pornit în lecția de astăzi legată de sfârșitul Primului Război Mondial și tratatele de pace care au urmat. Elevii au avut rolul de a reprezenta delegația unor țări participante la încheierea Tratatului de la Versailles, precum Franța, Marea Britanie sau SUA. Au căutat informații despre măsurile și cerințele emise de aceste țări după încheierea conflictului mondial și au simulat o ședință a conferinței. Apoi au comparat cerințele pe care le-au emis cu măsurile adoptate în textul tratatului de pace. A fost o experiență de învățare profundă, cu analiză, comparație și multe dezbateri.

Tot așa am început și 2024. Pentru mine este despre încredere. Să o primesc, să ofer și să-mi ofer. Ceea ce vă doresc și vouă!

Am scris despre aici:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1049602719164424&id=197845714340133