Irina Klein

Ușa spre rai tu mi-ai deschis-o mie.
Cu primăvara mi-ai pătruns prin ea,
Iubirea-nmugurea prin galaxie,
Fior de dor pe suflet-mi-nflorea

Pe Căi Lactee tu mi-ai pus petale
Din florile ce-n ghețuri ți-au crescut
În gânduri resemnate și mortale,
Udate mult cu lacrimi în trecut

De mână m-ai urcat stea după stea,
Pe ochi mi-ai desenat cu zâmbet cald
Stropi mici ce fericirea prevestea
Într-un castel din basmul de smarald

Eu încuiasem ușa pe-nserat,
Am scos și cheia sperând c-o să vii
Tu, vis frumos de îngeri buni pictat
Ce încă rătăceai prin galaxii

O stea de magi ce-a răsărit târziu
A fost lumină spre pustia ușă,
M-ai dus spre rai din patul ce sicriu
Mă țintuia de el ca o mănușă

Purificată de sărut de foc
Acum plutesc în raiul dobândit,
Mi-ai sters eternități de nenoroc
Să-mi dai iubirea doar un infinit
(Ușa spre rai-8 decembrie 2025)