Craft Laser

Te-ai oprit vreodată în fața unui loc și ai simțit că el știe ceva ce tu nu știi? 😏

Mie mi s-a întâmplat recent la Cetatea Fortificata din Saschiz.

Stăteam acolo, cu telefonul pregătit pentru o poză „de bifat”, și mi-am dat seama că habar n-am ce privesc. Știam că e frumos, că e „istoric” și atât.

Și nu e vina noastră.

România își ascunde cele mai bune povești cu o încăpățânare incredibilă.

Nu le găsești în pliantele de turism și nici pe panourile prăfuite. Sunt îngropate în arhive, sub pietrele de la temelie sau în memoria vreunui bătrân care se miră că te mai interesează.

Am decis să le scot la lumină. Nu oricum, ci așa cm facem în atelierul nostru din Oradea: cu determinarea de fost consultant in fonduri europene, cu bucuria călătorului și cu tehnologia care dă formă istoriei.

Săptămâna asta încep să vă povestesc.

Prima: joi.
Nu pe toate, doar pe alea care merită cu adevărat luate acasă.

Povești nespuse despre oameni reali, iubiri care au schimbat hărți și decizii ciudate care au ridicat orașe.

Lansăm un proiect fain – imi doresc sa fie o comunitate pentru cei care s-au săturat să fie doar turiști de suprafață.

Tu unde ai simțit că un loc din România îți vorbea — și tu n-aveai cm să înțelegi ce zice?

Stiai ca George Enescu isi petrecea verile la Castelul Peles cand era tanar?

El nu era un simplu vizitator, ci „rezidentul artistic” al Reginei Elisabeta. Ea scria poeme, el le punea pe note.

Data viitoare când ajungi la Castelul Peles, nu te uita doar la incaperi.

Imaginează-ți sunetul viorii lui Enescu amestecat cu foșnetul hârtiei Reginei la fereastră. Simte atmosfera artistica din incaperi.

Ți-a plăcut povestea? Salvează postarea pentru următoarea vizită la Peleș și trimite-o unui prieten care iubește povestile mai putin cunoscute din istoria Romaniei. 🫶