Centura Verde

Centura Verde Bucuresti-Ilfov (și Centurle Verzi la nivel național) se întâmplă prin Oamenii Săi, cei care acționează concret, zi de zi, constant și consecvent. Mulțumim, Lucian Judele (&echipa), pentru colaborare și pentru încă un pas important realizat împreună.

Centura Verde București-Ilfov este inclusă, pentru prima dată, în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021–2030 a Municipiului București, document aflat în dezbatere publică până pe 13 iulie.

Strategia recunoaște Centura Verde ca o infrastructură strategică pentru sănătatea oamenilor, adaptarea la schimbările climatice, biodiversitate și calitatea aerului și propune:
- extinderea suprafețelor împădurite și a perdelelor forestiere;
- dezvoltarea coridoarelor ecologice;
- creșterea suprafeței de spațiu verde pentru fiecare locuitor;
- reducerea efectului de insulă de căldură urbană;
- un spatiu accesibil publicului larg, destinat recreerii, sportului și educației;
- generarea de oportunități pentru creștere economică (aşa cm se întâmplă în alte ţări europene);
- dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre și conectarea Bucureștiului cu natura din jurul său.

Este un pas important către implementarea Planului Operațional pentru Centura Verde București-Ilfov și către o dezvoltare urbană mai sănătoasă și mai rezilientă.

Caption: zonă naturală parte din viitoarea Centura Verde București-Ilfov
Foto: Fundația Centura Verde

Centura Verde București-Ilfov, încă un pas. Colaborarea îndeaproape cu Primăria Municipiului Bucureşti a dus la includerea Centurii Verzi în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană.

A fi mereu pe vârf e o stare de spirit.

Încă o veste bună. Ministerul Mediului - România ia a inclus, la propunerea Fundației Centura Verde, pentru prima dată, o linie specială de finanțare în cumul de 10 000 000 de lei în proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea noului buget al Administrației Fondului pentru Mediu destinată asigurării cofinanțării proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau alte fonduri internaţionale, inclusiv cofinanţarea Programului Comunitar LIFE. Acesta din urmă este singurul fond al Uniunii Europene gestionat direct de către Comisia Europeană și dedicat exclusiv obiectivelor de mediu și climă. Ani de zile, proiecte importante pentru oameni și natură nu au putut fi depuse pentru finanțare prin LIFE din cauza lipsei cofinanțării, prohibitive pentru marea majoritate a ONG-urilor din țară. În această speță specifică, îi mulțumim pentru colaborare și viziune ministrei Diana Buzoianu, șefului de cabinet Tudor Rosca și directorului de comunicare Mihai Drăgan. Aspretele Trăiește, Aspretele Unește.

O zi mare pentru Centurile Verzi. Un proiect pe care l-am început în 2017 a mai făcut astăzi un pas semnificativ.

Fundația Centura Verde, inițiatoarea proiectului de creare a Centurii Verzi București-Ilfov și a Centurilor Verzi la nivel național a înaintat către Ministerul Mediului propunerea de metodologie pentru crearea Centurilor Verzi din jurul orașelor României, ca parte a legislației subsecvente noului Cod silvic.

În alcătuirea propunerii de Metodologie au fost consultați diverși reprezentanți ai societății civile susținători ai proiectului, experți în silvicultură, administrație și urbanism etc. din România și de la nivel internațional.

După ce inițial, în perioada 2023-2024 am obținut un angajament politic și administrativ fără precedent prin semnarea Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, documentul fondator al viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov și al Centurilor Verzi la nivel național, cu principalii președinți de partide politice, Prim-ministrul, presedintele Senatului, președintele Camerei deputaților, ministrul Mediului, primarul Capitalei (actual Președinte al României) și președintele Consiliului Județean Ilfov, în 2025 proiectul nostru legislativ a devenit parte a noului Cod silvic, legiferând Centurile Verzi la nivel național, devenind și singura țară din Uniunea Europeană cu o legislație națională privind Centurile Verzi.

De asemenea, pădurilor din jurul Bucureștiului li s-a redat rolul social și de protecție. Astfel, toate cele aproximativ 26.000 de hectare de pădure din Ilfov au fost ocrotite, singurele intervenții permise fiind cele în scop de îngrijire a pădurii sau de reconstrucție ecologică. Aceste păduri reprezintă deja fundamentul viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov.

Centurile Verzi constituite mai întâi din punct de vedere silvic prin propunerea înaintată formează baza creării și dezvoltării într-o etapă ulterioară a Centurilor Verzi ale respectivelor orașe așa cm este înțeles conceptul în sensul său cuprinzător și complet: o zonă naturală verde - galben – albastră alcătuită din păduri, ape și pajiști sau alte terenuri cu valoare ridicată de conservare sau socială menită să contribuie la adaptarea climatică, reducerea emisiilor, diminuarea poluării, atenuarea efectelor fenomenelor meteo extreme și a insulei de căldură urbane, cât și la creșterea suprafețelor împădurite și conservarea biodiversității.

Totodată, Centurile Verzi promovează urbanismul sustenabil și limitrează dezvoltarea imobiliară necontrolată, vizează generarea de oportunități pentru creștere economică (așa cm experiența de la nivel naționala dovedit-o deja), dezvoltarea turismului și mobilitate alternativă.

Centurile Verzi vor integra și conecta zonele naturale într-un ansamblu coerent și accesibil publicului larg, destinat recreerii, sportului și educației.

Dezvoltarea și implementarea Centurilor Verzi în această etapă ulterioară va presupune realizarea de planuri operaționale de către unitățile administrativ teritoriale, ale fiecărui oraș în parte, structură de administrare participativă locală proprie, precum și crearea și accesul la un mecanism specific de finanțare.

Acest lucru așa cm se întâmplă deja acum la București, dezvoltarea planului operațional primind linie proprie în bugetul Capitalei - mulțumiri și recunoștință primarului general Ciprian Ciucu și administratorului public Lucian Judele.

În octombrie 2025, Centura Verde București-Ilfov a intrat oficial în faza executivă, prin semnarea protocolului pentru elaborarea Planului Operațional și implementarea Centurii Verzi București-Ilfov, între Primăria Municipiului București și Fundația Centura Verde. De asemenea, în proiect vor fi implicați și alți actori relevanți, precum Consiliul Județean Ilfov, primăriile de sector și UAT-uri din zona metropolitană, organizații ale societății civile, mediul academic și sectorul privat. Anterior, protocolul a fost adoptat, cu unanimitate de voturi, de către Consiliul General al Municipiului București. Evenimentul a generat mesaje oficiale de susținere pentru proiect, atât din partea Președintelui, cât și a Prim-ministrului.

Centura Verde reprezintă cel mai mare proiect de infrastructură verde din România și, în același timp, un proiect de sănătate publică - real proiect de țară, desfășurat în București-Ilfov și în jurul tuturor orașelor - menit să aibă un impact sistemic în viețile a peste 10 milioane de oameni, mai mult de jumătate din populația țării, dintre care 13% locuiește în Capitală și zona metropolitană.

Bucureștiul și România și Uniunea Europeană au nevoie de mecanisme potrivite și concrete pentru a putea face față, cu succes, provocărilor secolului XXI.
Centura Verde București-Ilfov și Centurile Verzi la nivel național reprezintă un astfel de mecanism.

Datorită acțiunilor întreprinse de către Fundație, Centurile Verzi au fost asumate în Programul de guvernare al actualei coaliții în 2025 și, de asemenea, în cadrul măsurilor asumate de România în fața UE, prin Comitetul Interministerial pentru Schimbări Climatice, în 2026.

Fundația face demersurile pe lângă Administrația Prezidențială și Cancelaria Prim-ministrului pentru ca Centura Verde să fie asumată oficial ca proiect de țară, finanțat și implementat ca atare (la alegerile trecute, demersurile Fundației au făcut ca patru dintre candidații la prezidențiale să își asume Centurule Verzi drept proiect de țară). Această include și recunoașterea oficială a infrastructurii Verzi alături de celelalte tipuri consacrate de infrastructură.

De asemenea, Fundația a început și demersurile pentru scalarea proiectului la nivel Uniunii Europene, prin implicarea Parlamentului European la nivel de leadership și a mai multor europarlamentari.

Mulțumirile și recunoștința merg, în această postare specifică, către ministra mediului, Diana Buzoianu. You kinda rock! Iar eu chiar știu la ce mă refer când e vorba de rocks:).

Diana este un Om Lumină, precum Oameni Lumină sunt toți cei pe care îi nominalizez în această postare.

Diana a fost, alături de Oana Cambera (mulțumiri și recunoștință și ție, Oana), printre cele două prime deputate pe care, în 2021, le-am invitat să legiferam național Centurile Verzi, ulterior alăturându-se drept cosemnatari invitați alți 18 senatori și deputați.

De asemenea, mulțumirile și recunoștința merg și către Laura Bouriaud, profesoara universitară de silvicultură care, încă de la început, a fost trup și suflet implicată pe partea tehnică a proiectului, precum și către consilierul ministerial Gabriel Oltean, susținător activ dintotdeauna al proiectului.

Voi onora, în postări ulterioare, cm am facut-o întotdeauna, și alți contributori la etapa curentă în care am ajuns cu muncă, zi de zi, foarte, foarte multă muncă, timp și energie infinită investite, cu iubire pentru oameni, orașe reziliente și natură.

A fi mereu pe Vârf e o stare de spirit.

Pentru prima dată de la începutul proiectului, Centura Verde București-Ilfov, cel mai mare proiect de infrastructură verde din România, are buget oficial. 500.000 de lei au fost alocați pentru dezvoltarea planului operațional în vederea implementării sale, în urma votului de astăzi din Consiliul General al Municipiului București. Pentru asta, le mulțumim și le suntem recunoscători pentru parteneriat și colaborare primarului general Ciprian Ciucu, administratorului public Lucian Judele și Patriciei Lungu, șef serviciu în Direcția de Mediu, precum și consilierilor generali. A fi mereu pe vârf e o stare de spirit.

---

Foto: vedere aeriană cu o parte din Centura Verde București-Ilfov, 29 aprilie 2026