Salvati Delta

Tătari (foto 1), ruși scopiți (foto 2) și țigani (foto 3) din , la începutul sec. XX, surprinși de către celebrul antropolog elvețian Eugèn Pittard. În anul 1917, acesta publica la Paris lucrarea de 328 de pagini „La Roumanie: Valachie, Moldavie, Dobroudja: 50 illustrations, dont 35 hors-texte d'après des photographies prises par l'auteur”.
Cartea avea și o dedicație din partea autorului: „Poporului român, pe care, în timpul lungilor mele campanii de studii antropologice, am ajuns să-l cunosc şi să-l iubesc. Am încercat să prezint o scurtă sinteză a tuturor elementelor care formează ţările româneşti şi mi-am dorit să evoc, în spiritul său, acest popor, tradiţiile sale, obiceiurile sale, viaţa sa economică – un pic din sufletul românesc".
Graţie relaţiei de prietenie cu prinţul George Bibescu, Pittard ajunge în 1899 în Peninsula Balcanică şi vizitează România, în special Dobrogea. Începând cu anul 1901, de-a lungul celor 30 de ani de studii antropologice în România, Eugène Pittard a realizat cele mai multe cercetări în Dobrogea, rezultând astfel peste 50 de articole extrem de interesante cu privire la varietatea etniilor din regiunea noastră, dar și despre comportamentul social și vestimentația acestora.
De exemplu, în satul 2 Mai, comuna Limanu, Pittard a descoperit membri ai sectei scopiților (castrații) - foto 2 - o sectă rusească a căror membri trăiau în Rusia, Basarabia și România. Bărbații din această sectă se castrau, acesta fiind un pas către o viață lipsită de tentații lumești. Scopiții credeau că a doua ve**re a lui Hristos va avea loc când numărul lor va atinge 144,000, de aceea aceștia erau foarte implicați în prozelitism.
În foto 3 se poate observa că femeile rrome din planul secund poartă feregea, aceasta fiind purtată chiar până prin anii 1960 în anumite sate dobrogene, de regulă cele care erau mai izolate față de centrele urbane. În foto 4 o putem vedea pe Helen Pittard, soția renumitului antropolog, cu tătăroaicele din Dobrogea într-una dintre expedițiile lor pe teren.