Legal Editors

La mulți ani, Europa! 🇪🇺

🇪🇺 Astăzi sărbătorim Ziua Europei, iar poate mai mult ca altădată merită să ne reamintim de colaborare și solidaritate, valori comune care stau la baza proiectului european și a direcției în care merg politicile de mediu, economia circulară și tranziția către un model mai responsabil de utilizare a resurselor.

Multe dintre schimbările care influențează astăzi gestionarea deșeurilor, reciclarea, raportarea datelor de mediu sau reducerea impactului climatic vin din cadrul legislativ și obiectivele asumate la nivel european.

De la Sistemul de Garanție-Returnare și economia circulară, până la monitorizarea solului, reducerea risipei alimentare sau digitalizarea trasabilității deșeurilor, politicile europene influențează direct modul în care administrațiile, companiile și cetățenii gestionează resursele.

🌍 Pentru ECOTECA, Ziua Europei înseamnă și dreptul la informație, transparență, educație de mediu și folosirea datelor pentru decizii mai bune.

📊 Prin proiecte precum CumStam.ro, bibliotecademediu.ro, ScoalaECO.ro, ECO Student sau nuebine.ro aducem mai aproape de oameni informațiile și instrumentele care pot ajuta la înțelegerea acestor schimbări.

La mulți ani, Europa! 🇪🇺



Image by michelbossart from Pixabay

Valorificarea prin alte metode înseamnă, în principal, tratare mecano-biologică și valorificare energetică. Cu alte cuvinte, deșeurile sunt tratate sau folosite pentru producerea de energie, dar nu devin materiale reciclate. Acest indicatorul nu este automat un lucru bun sau rău. Contează ce se întâmplă, în paralel, cu reciclarea (https://lnkd.in/dxRxSXzE) și depozitarea (https://lnkd.in/dPNWpKX7).

Astfel, o valoare mare a acestui indicator poate însemna infrastructură de tratare, dar poate semnala și reciclare slabă. O valoare mică poate fi bună doar dacă reciclarea este ridicată. Altfel, deșeurile ajung mai ales la depozitare.

Pentru mai multe hărți și grafice pe aceeași temă, accesați cumstam.ro

HARTA DE LUNI - AFM 2025: Cantitatea de deșeuri municipale valorificate prin alte metode, pe cap de locuitor, pe județe [kg/cap de locuitor] - https://cumstam.ro/grafice/1716

Valorificarea prin alte metode înseamnă, în principal, tratare mecano-biologică și valorificare energetică. Cu alte cuvinte, deșeurile sunt tratate sau folosite pentru producerea de energie, dar nu devin materiale reciclate.

📊 Top 5 județe cu cele mai mari valori:

Argeș – 162,84 kg/cap de locuitor
București – 74,63 kg/cap de locuitor
Dâmbovița – 73,83 kg/cap de locuitor
Mehedinți – 68,9 kg/cap de locuitor
Vâlcea – 59,04 kg/cap de locuitor

📉 Top 5 județe cu cele mai mici valori:

Olt – 0,92 kg/cap de locuitor
Vrancea – 0,94 kg/cap de locuitor
Mureș – 1,62 kg/cap de locuitor
Hunedoara – 1,96 kg/cap de locuitor
Giurgiu – 2,31 kg/cap de locuitor

📌 Media națională: 24,03 kg/cap de locuitor

Sursa:https://www.afm.ro/main/venituri/2026/cantitati_declarate_uat-deseuri_municipale_2025.pdf

Indicatorul „valorificare prin alte metode” nu este automat un lucru bun sau rău. Contează ce se întâmplă, în paralel, cu reciclarea (https://cumstam.ro/grafice/1715) și depozitarea (https://cumstam.ro/grafice/1717).

În Ilfov, de exemplu, reciclarea are o valoare ridicată, 113,19 kg/cap de locuitor, iar valorificarea prin alte metode este de 21,29 kg/cap de locuitor. Aici, indicatorul poate arăta că sistemul reciclează mult și direcționează către alte forme de valorificare o parte mai mică din fluxul de deșeuri.

În Argeș, situația arată diferit. Județul are cea mai mare valoare la „alte metode”, 162,84 kg/cap de locuitor, dar reciclarea este mult mai redusă, 21,72 kg/cap de locuitor. Aici, indicatorul pare mai degrabă să arate că o parte importantă din deșeuri nu ajunge la reciclare, ci este tratată prin alte soluții.

La polul opus, Olt are doar 0,92 kg/cap de locuitor la valorificare prin alte metode și 23,32 kg/cap de locuitor la reciclare, în timp ce depozitarea ajunge la 235,53 kg/cap de locuitor. Asta arată că, atunci când nici reciclarea, nici alte forme de valorificare nu preiau suficient din flux, presiunea se mută pe depozitare.

Astfel, o valoare mare a acestui indicator poate însemna infrastructură de tratare, dar poate semnala și reciclare slabă. O valoare mică poate fi bună doar dacă reciclarea este ridicată. Altfel, deșeurile ajung mai ales la depozitare.

Pentru mai multe hărți și grafice pe aceeași temă, accesați cumstam.ro

Dacă vrem să schimbăm România trebuie să ştim .
*CumStam.ro este un proiect de vizualizare de date, marca ECOTECA - Colecția de Verde.

‼️ Sprijină și contribuie la succesul acestui proiect! Devino partenerul nostru 👉ecoteca.ro/contact

HARTA DE LUNI - Cantitatea totală de ambalaje returnate în Sistemul de Garanție-Returnare, pe cap de locuitor, în perioada ianuarie - martie 2026, în fiecare județ, exprimată în kg - https://cumstam.ro/grafice/1702

În primul trimestru din 2026, prin Sistemul de Garanție-Returnare a fost depășit pragul de 1 miliard de ambalaje returnate, echivalentul a aproximativ 81.861 tone de ambalaje.

Raportat la populație, media națională este de 3,91 kg/cap de locuitor. Diferențele între județe sunt semnificative și indică niveluri diferite de utilizare a sistemului. De exemplu, București are 7,63 kg pe cap de locuitor, comparativ cu 2,47 kg pe cap de locuitor în Vrancea, adică un nivel de peste 3 ori mai mare..

Diferențele dintre județe pot fi influențate de consum, accesul la puncte de returnare și frecvența utilizării infrastructurii SGR la nivel local.

🔝 Top 5 județe cu cele mai mari valori

București – 7,63 kg/cap
Ilfov – 6,88 kg/cap
Brașov – 5,60 kg/cap
Constanța – 5,30 kg/cap
Cluj – 4,96 kg/cap

🔻 Top 5 județe cu cele mai mici valori

Vrancea – 2,47 kg/cap
Botoșani – 2,55 kg/cap
Sălaj – 2,94 kg/cap
Vaslui – 3,03 kg/cap
Mehedinți – 3,11 kg/cap

Grafic realizat cu sprijinul RetuRO SGR.

Sursa: https://returosgr.ro/raportare

Dacă vrem să schimbăm România trebuie să ştim .
*CumStam.ro este un proiect de vizualizare de date, marca ECOTECA - Colecția de Verde.

‼️ Sprijină și contribuie la succesul acestui proiect! Devino partenerul nostru 👉ecoteca.ro/contact