Bucharest Subway Museum

Inginerul Stelian CANJEA
(07.05.1933)

Astăzi îi spunem „La mulți ani!” inginerului Stelian Canjea.

Pentru familia proiectării metroului bucureștean, numele inginerului Stelian Canjea nu mai are nevoie de prezentare. În calitate de șef al Atelierului de Proiectare Material Rulant al Întreprinderii Metroul București (1975-1980), inginerul și-a adus aportul – alături de specialiștii din subordinea sa – la proiectarea ramei electrice de metrou, fiind, după datele pe care le dețin, ultimul mohican al acestui colectiv.

Martor al istoriei, numele inginerului Stelian Canjea l-am descoperit încă din anul 2005, când am început documentarea științifică a istoriei metroului bucureștean, fiind menționat în articolul publicat de Ilie Tănăsache și Dumitru Tîrcob în paginile „Scînteii” din 23 decembrie 1979, însă cu toate acestea, aveam să-l întâlnesc abia în anul 2021 când documentam monografia „Rama Electrică de Metrou. «Bătrâna doamnă» care a scris istoria metroului bucureștean. Proiectarea și Fabricația (1971-1993)”. De altfel, în lucrarea dedicată ramei electrice de metrou a fost punctată atât activitatea profesională a reputatului inginer, cât provocările pe care colectivul său a trebuit să le depășească în timpul proiectării celui dintâi „tren galben”.

Pentru a celebra personalitatea inginerului Stelian Canjea, împărtășesc cu dumneavoastră un set de fotografii realizate în anul 2021 în timpul întâlnirii cu reputatul specialist pentru documentarea lucrării monografice „Rama Electrică de Metrou. «Bătrâna doamnă» care a scris istoria metroului bucureștean. Proiectarea și Fabricația (1971-1993)”.

TEXT și FOTO: © Mihăiță ENACHE

31 martie 2017

Inaugurarea Tronsonului 3 Parc Bazilescu – Depoul Străulești. Măsurând 1,9 km acest tronson avea prevăzute două stații – Laminorului, respectiv, Străulești – precum și un terminal modal și depou în proximitatea celei din urmă gări subterane. Lucrările de construcție au debutat în septembrie 2013, continuând astfel tunelurile realizate până în dreptul Parcului Bazilescu în perioada 1989 – 1991.

O particularitate a acestui tronson de metrou este reprezentat stația Străulești, care are inclus la nivelul vestibulului câteva spații vitrate în care – începând din noiembrie 2019 – au fost expuse în scop muzeal repere ale instațiilor metroului scoase din funcțiune.

Pentru a marca acest moment al istoriei metroului bucureștean împărtășim cu dumneavoastră un set de fotografii ce înfățișează atât stațiile de metrou, cât și galeriile și tunelurile ale acestui tronson al Magistralei IV de metrou.

Foto: © Mihăiță ENACHE

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Bucharest Subway Museum urează tuturor doamnelor și domnișoarelor să aibă o primăvară minunată! La mulți ani!

1 martie 2000

Inaugurarea Tronsonului 1 Gara de Nord 2 – 1 Mai al Magistralei IV de metrou Gara de Nord 2 – Străulești. Măsurând 3,24 km, tronsonul avea la momentul inaugurării patru stații: Gara de Nord 2, Basarab, Grivița și 1 Mai. Lucrările de construcție a acestei noi linii de metrou a debutat în 1989, finalizarea acesteaia fiind planificată inițial pentru anul 1991. Subfinanțarea proiectului a făcut ca lucrările să se desfășoare „în salturi”, într-o perioadă tunelurile fiind complet inundate pentru a le păstra forma nedeformată.

O particularitate a acestui tronson de metrou este peronul aferent stației Basarab pe sensul de circulație Grivița – Gara de Nord 2 ce a fost executat într-un tunel cu diametrul de nouă metri. Realizat de societatea Tunele Brașov cu ajutorul unui scut utilizat pentru executarea tunelurilor pentru CFR cu gabarit de electrificare, tunelul ce înglobează stația Basarab este cel mai mare tunel forat pentru o singură cale existent pe rețeaua metroului.

Pentru a marca acest moment al istoriei metroului bucureștean împărtășim cu dumneavoastră un set de fotografii ce înfățișează atât stațiile de metrou, cât și galeriile și tunelurile ale primului tronson al Magistralei IV de metrou.

Foto: © Mihăiță ENACHE

Istoria la cap de linie: Cum arăta prima schemă a rețelei metroului bucureștean?

Cel mai probabil, singurul exemplar care s-a păstrat din cele etalate prin stații și trenuri, această hârtie palidă cu designul socialist al primei scheme a rețelei metroului bucureștean a fost salvată de la „reciclare” devenind parte din colecția Bucharest Subway Museum.

Realizată în anul 1987 de specialiștii Întreprinderii de Exploatare a Metroului București – așa cm se numea la momentul respectiv Metrorex-ul de astăzi – această schemă a rețelei metroului bucureștean prezintă câteva particularități ale exploatării magistralelor din subteran, corelate cu rețeaua stradală a Capitalei:

• Magistrala I cuprindea traseul Piața Victoriei – Eroilor – Republica cu ramificația Eroilor – Industriilor, aceasta din urmă devenind mai târziu Magistrala III. De remarcat lipsa stației Basarab, ce va fi deschisă în anul 1992. În ceea ce privește, circulația pe această magistrală, trenurile aveau capătul de linie la stația Gara de Nord.

• Magistrala II cuprindea traseul Depoul IMGB – Pipera, cu stațiile Constantin Brâncoveanu și Piața Romană incluse, însă în care trenurile de metrou vor opri abia la sfârșitul anului 1988.

• Magistrala III cuprindea traseul Piața Victoriei – Dristor 2 ce se afla în construcție, fiind o variantă adaptată a liniei proiectată să lege inițial Gara de Nord de actualul Depou Pantelimon.

Odată cu elaborarea acestei scheme, a fost realizată și emblema Întreprinderii de Exploatare a Metroului București, utilizată cu mici variații de ordin grafic până în prezent. Din păcate, numele autorului/autorilor acestei primei scheme a rețelei metroului bucureștean nu este cunoscut istoriei pentru moment, astfel că apreciem orice sprijin în acest sens.