VEGO

În 2020 formulam, în cadrul tezei mele de doctorat „Conceptul de organizare a procesului de proiectare. Metodologie. Management.”, trei ipoteze care, la momentul respectiv, păreau dificil de asumat în interiorul profesiei:
1. că *orice proces din domeniul proiectării care utilizează resursa umană poate fi descris sub formă de algoritm* (Procese prin algoritm),
2. că *organicul este modelul suprem al organizării materiei, iar algoritmii inspirați din biologia umană pot automatiza procesele și crește eficiența sistemelor* (Algoritmi inspirați din biologia umană),
3. și că *aplicațiile software și inteligența artificială pot amplifica forța creativă a arhitectului și pot susține realizarea proiectului la calitatea asumată* (Calitate prin inteligență artificială).
Teza a fost redactată în perioada 2019–2021, într-un context în care multe dintre aceste idei erau greu de citit, greu de plasat într-un cadru conceptual cunoscut și – pentru unii – chiar greu de acceptat. Astăzi, când discuțiile despre algoritmi, automatizarea proceselor de proiectare și integrarea inteligenței artificiale în arhitectură au devenit aproape cotidiene, textul poate fi recitit altfel: unii îl vor înțelege abia acum, alții poate peste câțiva ani, în funcție de propriul parcurs profesional și de ritmul în care se transformă practica proiectării.
Pentru transparență istorică merită amintit că, la momentul programat inițial al susținerii, Filiala București a Ordinului Arhitecților din România a publicat un comunicat prin care preciza – corect din punct de vedere juridic – că obținerea titlului de doctor în arhitectură nu conferă drept de exercițiu al profesiei de arhitect și nu echivalează cu titlul de arhitect. Susținerea a fost atunci amânată, comisia formulând observații exclusiv de stil asupra lucrării. Nu reiau aici dezbaterea instituțională; consemnez doar cadrul în care această cercetare a apărut și faptul că dezacordurile de context nu au vizat fondul științific al tezei, ci raportarea la statutul profesional.
Din respect pentru procesul academic, am decis să public lucrarea `exact în forma ei originală`, așa cm a fost finalizată la sfârșitul lunii iunie 2021 – fără modificări ulterioare de conținut sau structură. Teza este disponibilă integral, în acces deschis, prin RENDA Research Center:
**Conceptul de organizare a procesului de proiectare. Metodologie. Management. – Teză de doctorat**
Zenodo PDF:
https://zenodo.org/records/15768607
RENDA Research Center
VIRGIL PROFEANU
ORCID identifier:
0009-0001-4677-6387
TEZĂ DE DOCTORAT
Conceptul de organizare a procesului de proiectare. Metodologie. Management.
Conducător științific,
Prof. emerit dr. arh. Emil Barbu POPESCU (1938-2024)
PUBLICAT 2025 - RENDA RESEARCH CENTER
ISBN: 978-969-8392-08-6
DOI: 10.5281/zenodo.15768607
București, 2021
TEZĂ DE DOCTORAT
Pentru cei interesați de istoria ideilor din jurul metodologiei SELF, a conceptului ULP (Units and Levels of Planning) și a rolului algoritmilor și al inteligenței artificiale în organizarea procesului de proiectare, textul rămâne, așadar, disponibil ca document de etapă – cu toate limitele lui de moment, dar și cu intenția clară de a împinge înainte frontiera dintre arhitectură, management și tehnologiile emergente.
Notă privind statutul academic:
Conform adeverinței emise de Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat al UAUIM, sunt `absolvent al studiilor universitare de doctorat, cu toate creditele de curs finalizate (150 ECTS), dar cu teza încă nesusținută`.