Georgescu Muscel

e cărarea de-atunci

Am venit din nou pe cărarea
De la cimitirul evreiesc
Primavara ! - nebunie de flori !
Îmi venea să culeg ca altădată
Cum te mai bucurai de simple flori de câmp !
O privighetoare
Îmi umple sufletul de licoare
Și uit pentru-o clipă că nu mai ești
Și mai pot să fac pași
Nu, nu mă mai aștepți în pridvor
Nu, nu mai are rost să fie flori !
Te gândesc, vreau să te visez
Te chem cu vorbe și nu te găsesc
Poate sufletul tău e-ntr-un astru
De-aș putea să te chem cu-n strigăt albastru !

2009

Ancuuu !
E-atâta primăvară la noi, acum, în curte,
Că n-ar putea-o duce-unconvoi de camioane...
Atâția pomi în floare și, jos, atâta verde
Toți anii vin spre mine cu zâmbet de copil...
Sorb totul cu privirea, în plus, și pentru tine,
Dar când să-ți povestesc, cm să te chem în vise?
Se lăfăie cireșul cu toată-ncărcătura
Și-mi cheamă amintirea cu tine-n 69
Student fiind, citeam pierdut în umbra dulce
A mândrului cireș de lângă gară –
Tu ai venit prin spate, tip-til și fără veste
Și ochii mi-ai cuprins cu palmele-amândouă...
Abia de te-am gicit, căci era prima dată
Când se-ntâmpla cu mine-așa minune...
Și azi e primăvară, și azi cireș cu flori:
Minunile nu se petrec de două ori...

Gânduri de primăvară

E din ce în ce mai primăvară,
E din ce în ce mai cu surâs grădina,
E tot mai cu drag la prunci vacanța,
E din ce în ce mai cu Iisus speranța.

Căci am pus iarbă – și-a-ncolțit,
Am pus lacrimi – și-au rodit –
Ma simt acum legat de glie
Cu frânghii de poezie…

Aș vrea ca vasul să mai poarte apă,
Aș vrea ca trupul să mai poarte viață…
Înșiră Domnul până la margini de zare
Covoare de azur și îndurare…

Chemări creștine de cinstire și de slavă
Se rostesc cu slovele iubirii și minunii –
Ca Gloria-nvierii să dea năvală
Pe toate ulițele lumii !

Baden / Mai 2013