Revista ARTA

„Stilistic, în lucrările Anei Maria Szőllősi, cm este lesne de observat, maniera reprezentării este diametral opusă. Dacă interioarele melancolice sunt de dimensiuni întinse și te absorb ca pe o scenă luminată, interioarele nostalgice de față sunt imersive în alt fel, fiind de regulă mici, ca cea mai personală oglindă, cea pe care o ții pe noptieră sau în baie. Au, prin dimensiune, prin subțiimea șasiului, cât și mai mult prin tehnica utilizată în care vopseluri de ulei sunt diluate și aplicate ca o estompă de apă, o anumită calitate a portabilității – ca amintirile de luat cu tine, ca primele artefacte preistorice mano-portabile, ca ceva pe care să construiești micro-narațiuni personale."

În textul său, Horațiu Lipot urmărește îndeaproape interioarele intime și mnemonice ale Anei Maria Szőllősi, unde pictura devine un spațiu fragil al memoriei, percepției și tensiunii discrete.

„Seara când te pui în pat” sau Despre geometriile caline din absidele de porfir Un aspect important este că Ana Maria Szőllősi nu folosește perspectiva liniară, cu un singur punct de fugă central, numită și albertiană.