Ana Birchall

⚫ 13-15 Iunie. Trei zile care nu trebuie uitate niciodată.

Sunt momente în istoria unei națiuni care nu aparțin trecutului. Ele continuă să ne influențeze prezentul și să ne modeleze viitorul.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 este unul dintre aceste momente.

De fiecare dată când mă gândesc la acele zile, nu pot să nu mă întreb: cm ar fi arătat astăzi România dacă vocile celor care au ieșit în stradă pentru libertate, democrație și adevăr nu ar fi fost înăbușite mișelește?

Îmi amintesc și acum că am încasat și eu câteva bastoane. „Vina” mea? Mergeam cu un prieten către Facultatea de Filologie, iar el avea asupra lui carnetul de student. În acele zile, să fii student, să gândești liber sau să ai curajul să pui întrebări devenise o „crimă”.

La fel cm o „crimă” era și faptul că mii de oameni, tineri și mai puțin tineri, îngenuncheau în Piață, rosteau „Tatăl Nostru” și cântau imnul „Golanilor”, în timp ce erau demonizați și etichetați cu ură și dispreț de cei aflați la putere.

Dar adevărul are un lucru extraordinar: poate fi amânat, dar nu poate fi îngropat pentru totdeauna.

⚖️ După mai bine de trei decenii, românii încă așteaptă dreptate. Justiția trebuie să își facă datoria și să soluționeze definitiv dosarul Mineriadei. Cei care au încălcat legea trebuie să răspundă în fața legii, indiferent de funcția pe care au avut-o sau de timpul care a trecut.

Nu este vorba despre răzbunare.

Este vorba despre adevăr, responsabilitate și despre recâștigarea încrederii cetățenilor în actul de justiție.

De aceea am propus și susțin în continuare înființarea unei secții specializate care să judece marile dosare istorice ale României: Mineriada ( după 36 de ani dosarul este încă în Camera Preliminară), Revoluția din Decembrie 1989, Colectiv, 10 August și alte cauze care au marcat profund România având răni deschise.

O țară care nu face dreptate victimelor sale riscă să repete greșelile trecutului.

O țară care nu află adevărul complet rămâne prizoniera propriilor răni.

🇷🇴 Cred că a venit timpul ca România oamenilor competenți, cinstiți și de bună-credință să învingă. Cred că a venit timpul să scoatem România din ghearele corupției organizate, ale imposturii, mediocrității și incompetenței.

Pentru că libertatea nu a fost primită cadou.

Pentru că democrația nu este garantată pentru totdeauna.

Pentru că fiecare generație are datoria de a apăra ceea ce generația precedentă a câștigat cu sacrificii.

În memoria celor care au avut curajul să spună „Nu!” atunci când era periculos să o faci, să nu uităm niciodată.

Numai așa onorăm curajul, demnitatea și spiritul românilor care au ieșit în stradă în zilele de 13-15 iunie.

🇷🇴 Numai așa Ne Facem Bine!

🎬 Episodul 5 ( și ultimul) din Dosarul meu de “inamic al justiției” de la Secția pentru Judecători CSM.

Pentru o corectă informare a opiniei publice, lansez acest mini-serial despre modul în care „am atacat independența justiției ” și “am instigat la proteste” doar pentru că am anunțat că eu particip la un protest împotriva numirii d-nei Lia Savonea la conducerea ÎCCJ.
O radiografie a modului în care simplul act de a pune întrebări a fost catalogat drept un „atac la independența justiției”.

🎬 Episodul 5.
Prin Hotărârea nr. 1348/2026, CSM – Secția pentru Judecători m-a nominalizat la paginile 15-16 în categoria „discurs denigrator la cel mai înalt nivel politic", cu calificarea oficială: 🔴 „poziție împotriva justiției."

Dovada crimei: o postare publică pe Facebook cu soluții concrete pentru ca reforma justiției să producă rezultate reale, nu exerciții de imagine.

(Screenshot + link în primul comentariu)

🔍 Ce conținea postarea incriminată:
O propunere instituțională concretă adresată Președintelui României:
1. Prezidează ședința CSM cu consultările pe ordinea de zi
2. Trimite concluziile la grupul de lucru guvernamental
3. Solicită elaborarea proiectelor de lege în regim de urgență
4. Prezidează ședința de Guvern unde se adoptă modificările

Și un diagnostic pe care chiar magistrații l-au spus public:
✔️puterea este excesiv concentrată la vârf
✔️justiția nu are mecanisme de autocorecție
✔️legile din 2022 au consolidat puterea în jurul CSM și ÎCCJ

Nu vorbe. Nu atacuri.
Ci o agendă de reformă cu măsuri și soluții concrete care pot fi adoptate mâine, dacă este asumare și curaj politic.

Concluzia postării: toleranță zero pentru corupție — nu în vorbe, ci în lege, în sancțiune, în recuperarea fiecărui leu furat, în tragerea la răspundere indiferent de funcție sau nume.

Asta se cheamă propunere de politici publice, exercitarea dreptului constituțional la liberă exprimare în dezbaterea de interes național.
Într-un stat de drept, cetățenii nu doar că au dreptul să propună reforme instituționale — au datoria democratică să o facă.

A propune o agendă cu soluții concrete de reformă a justiției nu este atac la independența justiției sau “poziții împotriva justiției”.
Este exact ce lipsește de mult prea mulți ani.

Cum a procedat Secția pentru Judecători CSM:
Secția pentru Judecători CSM califică postările drept „jumătăți de adevăr sau pur și simplu minciuni, cu scopul denigrării."
O instituție judiciară nu poate stabili intenția unui autor fără procedură contradictorie.
Stabilirea intenției de denigrare este atributul instanței judecătorești, nu al unui organism administrativ care se autosesizează.
Secția pentru Judecători CSM recunoaște că a monitorizat nenumărate conturi pe rețele sociale, inclusiv conturi „false sau vechi, dar activate recent."

Întrebarea rămâne fără răspuns: pe ce bază legală?
Secția pentru Judecători CSM cataloghează protestele civice ale ONG-urilor (Declic, Funky Citizens, Corupția Ucide) drept parte a „campaniei de denigrare." Dreptul la protest este garantat de art. 39 din Constituție și art. 11 CEDO.

Includerea lui într-un catalog de „atacuri la independența justiției" este o gravă eroare constituțională.
Hotărârea „constată", „apără", „informează" — fără nicio măsură executorie. Un act fără dispozitiv concret nu este act juridic.

Este comunicat politic în formă de hotărâre. Întrebarea care rămâne: dacă nu produce efecte juridice, de ce a nominalizat persoane fizice?

O justiție capturată nu se vede la tribunal.
Se vede când instituțiile care ar trebui să o apere fac liste cu cetățenii care pun întrebări.

⬇️ Între timp:
35% dintre români au încredere în justiție.
peste 70% dintre români consideră corupția o problemă gravă.

Când o instituție atacă mesagerul în loc să rezolve problema, răspunsul nu este tăcerea ci generează și mai multe întrebări. Întrebări legitime care se regăsesc în dezamăgirea românilor față de o Românie capturată de o corupție organizată, de politica furtului, a mediocrității, a imposturii și a tupeului.

Cu acest episod se încheie prezentarea “dosarului” de “inamic al justiției” de la Secția pentru Judecători CSM.

Voi reveni într-o viitoare postare cu pașii concreti legali pentru că nu voi tolera “liste negre” întocmite de Secția pentru Judecători a CSM pe modelul Securității ceaușiste a anilor 1948 și 1989 sau Cartea Neagră a Gestapo-ului (“Sonderfahndungsliste GB") din anii 1940!
Exact cm spunea și Ion Rațiu: “ Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.”

Justiția funcțională nu este un privilegiu pentru cei puternici, ci un drept și un serviciu public pentru fiecare român, din țară și din afara granițelor.

România trebuie scoasă din ghearele corupției organizate, a politicii furtului, a achizițiilor publice cu dedicație, a tupeului, mediocritătii și a imposturii!
Trebuie Să Ne Facem Bine!

🎬 Episodul 2 📁 Dosarul meu de “inamic al justiției” de la Secția pentru Judecători CSM.

🟣Pentru o corectă informare a opiniei publice, lansez acest mini-serial despre modul în care „am atacat independența justiției ” și “am instigat la proteste” doar pentru că am anunțat că eu particip la un protest împotriva numirii d-nei Lia Savonea la conducerea ÎCCJ.

⬇️ O radiografie a modului în care simplul act de a pune întrebări a fost catalogat drept un „atac la independența justiției”.

🎬 Episodul 2.
Prin Hotărârea nr. 1348/2026, CSM – Secția pentru Judecători m-a nominalizat la paginile 15-16 în categoria „discurs denigrator la cel mai înalt nivel politic", cu calificarea oficială: 🔴 „poziție împotriva justiției”.

📌 Dovada crimei: postarea publică pe Facebook — „Cine urmărește activitatea mea politică știe de meciurile mele cu dna Lia Savonea”
📲 (Screenshot + link în primul comentariu)

🔍 Ce conținea postarea incriminată de Secția pentru Judecători ai CSM?
O dare de seamă publică a unui fost ministru al justiției despre propriile decizii instituționale din 2019 — susținute cu o decizie CCR atașată explicit.

✅Concret:
✔️am arătat că Lia Savonea, pe când era președinte CSM, a încercat să secretizeze declarațiile de avere și să creeze o secție unde dosarele de corupție riscau să fie îngropate, de exemplu.
✔️Am blocat acele măsuri.
✔️Am atașat decizia CCR care documentează hărțuirea instituțională la care am fost supusă pentru că le-am blocat.
👉Nu opinie.
👉Nu atac.
👉 Ci documente oficiale. Hotărâre a CCR.

❌Între timp, s-au secretizat averi. Dosare au fost îngropate.
Faptele au confirmat avertismentele transmise de mine în toți acești ani.

➡️ Asta se cheamă, juridic: Libertatea de exprimare, garantată de Constituția României, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că libertatea de exprimare protejează critica unui funcționar public cu dovezi ( probe reale, verificate) nu este atac la independența justiției.
Este exercițiu constituțional.

❌ De ce am ajuns pe listă?
👉Nu există în hotărâre nicio analiză juridică a postării mele.
👉Nu există nicio identificare a unei norme încălcate.
👉Există doar eticheta: „denigrator." ❌Aplicată fără audiere, fără drept la apărare - cu încălcarea principiilor elementare ale unui stat de drept.

❗️O instituție care califică drept „atac" critica unui cetățean întemeiată pe dovezi publice nu apără independența justiției.
Apără o rețea de la critică.

❓Cum a procedat CSM?
1️⃣ CSM califică postările drept „jumătăți de adevăr sau pur și simplu minciuni, cu scopul denigrării."
O instituție judiciară nu poate stabili intenția unui autor fără procedură contradictorie.
Stabilirea intenției de denigrare este absolut atributul instanței judecătorești, nu al unui organism administrativ care se autosesizează.

2️⃣ CSM spune că a monitorizat nenumărate conturi pe rețele sociale, inclusiv conturi „false sau vechi, dar activate recent." Întrebarea rămâne fără răspuns? pe ce bază legală? 👁️

3️⃣ CSM cataloghează protestele civice ale ONG-urilor (Declic, Funky Citizens, Corupția Ucide) drept parte a „campaniei de denigrare." Dreptul la protest este garantat de Constituție și CEDO. Includerea lui într-un catalog de „atacuri la independența justiției" este o gravă eroare constituțională. 🪧

4️⃣ Hotărârea „constată", „apără", „informează" fără nicio măsură executorie. Practic acest act este un comunicat politic în formă de hotărâre. Întrebarea care rămâne: dacă nu produce efecte juridice, de ce a nominalizat persoane fizice? 📄

O justiție capturată nu se vede la tribunal.
Se vede când instituțiile care ar trebui să o apere fac liste cu cetățenii care pun întrebări.

Între timp:
📉 35% dintre români au încredere în justiție.
🛑 peste 70% dintre români consideră corupția o problemă gravă.

➡️ Când o instituție atacă mesagerul în loc să rezolve problema, răspunsul nu este tăcerea ci generează și mai multe întrebări. Întrebări legitime care se regăsesc în dezamăgirea românilor față de o Românie capturată de o corupție organizată, de politica furtului, a mediocrității, a imposturii și a tupeului.

⏳ (Episodul 3 urmează. Dosarul e gros.)