conservator24.ro

,,Iranul, petrolul și ardelenii....
1. Prețul petrolului. Aproape toată lumea știe că 45-60% din prețului unul litru de benzină (mai ales în Europa) sunt taxe și accize, astfel că dinamica prețului petrolului ar trebui să influențeze mai puțin prețul la pompă. Și asta în niciun caz instantaneu, pentru că sunt stocuri pentru mai mult de 6 luni. Cu toate acestea, „aventura iraniană” pare că s-a reflectat imediat, iar televiziunile, influencerii, analiștii de ocazie anunță oră de oră apocalipsa. De ce?
2. „Un contabil s-a înecat într-un lac cu adâncimea medie de 30 cm” era o glumă care circula pe la noi prin universitate. Statistica poate fi înșelătoare sau manipulativă. Sigur că ieri, pentru câteva ore, prețul petrolului a sărit puțin de 100 dolari barilul (în trecut a fost și mai mult), dar seara coborâse la 85 dolari. Comparați acum cu 65-75 dolari cât era înainte de inervenția Bibi-Trump în Iran... Și atunci?
3. Când, în 2004, Paul Robert vâzând cm în cel mai mare zăcământ al lumii de la Gawar (Arabia Saudită) se p***a apă sărată pentru a menține presiunea în rezervor și a continua extracția petrolului, zăcământul ajungând la maturitate ca exploatare, a scris cartea „Sfârșitul petrolului”. Apropos prețul era atunci circa 35 dolari barilul, iar în 2008 (anul când avea să se spargă bula imobiliară din SUA și să se simtă efectele crizei financiare internaționale) ajunsese la 149 dolari barilul. Nu avea de unde să știe atunci că, în mai 2020, prețul petrolului avea să atingă valoarea de... -38 dolari barilul. Era pandemia de Covid-19, planeta „se oprise” pentru o clipă, stocurile pline, petrolierele ancorate în larg pentru că nu aveau unde să descarce. Practic, se ajunsese la situația teoretică în care furnizorul te plătea să îl scapi de stoc.
4. Pe piața petrolului se lucrează cu derivate, adică contracte de tip Futures. Dincolo de economia reală, acestea sunt instrumente financiare. Practic, tranzacțiile financiare globale depășesc de 3 ori PIB-ul global. Dacă asociem o „planetă Terra” pentru PIB-ul global (să aproximăm la 100 000 miliarde dolari), atunci tranzacțiile financiare depășesc 300 000 miliarde dolari, adică două „planete Terra” sunt în plus, nu există în mod real, sunt fictive... Astăzi poți „cumpăra” cu ajutorul aplicațiilor de bankink de pe un telefon mobil aur, argint, criptomonede etc. În fapt, nu cumperi lingouri de aur, nici monede, ci derivate financiare. Concret, cumperi iluzii digitale și pariezi că prețul acelor „produse” va crește și așa te vei îmbogăți. S-a trecut de la „economics” (știința economică) la „gambling” (jocuri economice, pariuri), dar la care participă corporații, bănci, guverne sau diverși indivizi... Practic, se apreciază că circa 70% din economia prezentului este economie speculativă. Când secretarul general al Clubului de la Roma, Graem Maxton, scria în 2011 „Sfârșitul progresului”, mai interesant era subtilul „Cum gândirea economică modernă ne-a înșelat așteptările” și mulți economiști i-au sărit în cap. Nu afirmase decât faptul că, prin intermediul consumerismului și al economiei speculative, nu am făcut decât să rostogolim niște costuri ascunse (sociale, de mediu) pe care nu le-am plătit niciodată. Se pare că a venit sorocul... Efectele se văd deja.
5. Când un bătrân cu părul alb, de o înțelepciune rară și de o erudiție demnă de „epoca luminilor” scria, un an mai târziu, „Homo Fraudens”, Mircea Malița, căci despre renumitul savant și diplomat este vorba (porcăit azi pe rețelele de socializare de anumiți menestrei ai momentului pentru că niște iluștri obscuri se revendică din el), cita din dascălul său, Grigore Moisil: „eu nu încerc să conving pe nimeni, domnule, eu demonstrez”! Lucrarea are două părți: „Homo fraudens” și „Homo praedator”.''
De la Marius Neacsu.

"Un iranian și un israelian stăteau față în față în tranșee și se împușcau de zor. La un moment dat israelianului i se blochează mitraliera:
- Bisda mă-tii de bușcă îmbuzită! înjura israelianul în cea mai pură limbă română de care era el în stare.
Iranianul îl aude și îl întreabă într-o românească la fel de pur stâlcită:
- Bei bork de gâine, de unde știi la tine ruminejte, bei?
- Ieu facut jgoal la Rumania, bei gegule goglit!
- Zeu? Ji unde fecut la tine jgoal?
- In Biucresh.
- Ji ce jgoal fecut tu, bei?
- Bolitehnica. Da’ di ge?
- Pei ji eu fecut jgoal la Romania.
- Daaa? Ce jgoal?
- Eu fecut Medigin la Tirgu Murej.
Israelianul între timp își reparase mitraliera și începe să tragă mai
îndârjit după iranian.
- Ia bei glonz, la bizda mă-tii de ungur!"