OMA VISION

Știți evenimentul acela sold-out, cu un reach uriaș în presă, despre care s-a vorbit peste tot?

Cel care a adus la București un laureat al Premiului Nobel, a reunit 2 președinți de stat, 3 prim-miniștri, 9 miniștri, 4 secretari de stat, 32 de lideri de business și cele mai relevante voci economice și politice ale momentului, în singura platformă regionale de dialog la nivel înalt din România?

Este vorba despre The Economist Romania Government Roundtable 2026 — prima conferință regională de acest tip organizată în România de prestigiosul grup The Economist.

A fost o onoare și o bucurie pentru noi să fim parte din echipa de proiect. Am lucrat toată componenta de comunicare - de la idee și strategie, până la stingerea ultimului ecou din media - și am contribuit cu expertiza noastră și pe zona de public affairs.

Desfășurat la București în perioada 30 martie – 1 aprilie, evenimentul a reunit lideri guvernamentali, reprezentanți ai mediului de afaceri și experți internaționali, într-un dialog despre principalele direcții de dezvoltare ale regiunii. Agenda a inclus teme precum viitorul Ucrainei, coeziunea europeană, securitatea și politica externă, rolul NATO, tranziția energetică, tehnologia și inovația, investițiile, infrastructura și sustenabilitatea.

Deschiderea Oficială a avut loc la Ateneul Român în prezența Președintelui României, Nicușor Dan. Tot atunci, a fost și intervenția lui Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie 2024.

Au fost niște zile intense, cu multe ore de muncă, precedate de săptămâni de planificare, negocieri și de construcție, dar cu satisfacția unui proiect care a ieșit impecabil.

Peste 2500 de mențiuni în presa românească și internațională, peste 55.000 de urmăritori pe live broadcast și un reach al aparițiilor media de aproape 44M - sunt doar câteva dintre cifrele care susțin afirmația noastră.

📌Punem în comentarii câteva din linkurile către cele mai bune interviuri cu unele dintre personalitățile invitate.

Let’s be honest. This year wasn’t that great. But… there’s always a “but”.

Amid all the moments of social, political, or personal tension, each of us tried to find a space of calm - a space that no one, absolutely no one, can take away from us.

Whether that space is among mud and forests (because, let’s face it, we all need to touch some grass sometimes), in the kitchen alone while cooking your favorite meal, or reading on the couch you should have replaced a long time ago. All these things have something in common: they’re common. They’re simple, honest, and authentic.

Reading has always offered us, as people, that calm space - an immersive experience, a way to navigate our toughest moments, a way to meet people from the comfort of our home, a way to stay informed, and a way to expand our knowledge.

But whatever your reason, a book can sometimes be the very reason you find joy again. And this is why we love giving you exactly that.

This being said, we want to remind you that, this year, We did OK, Kid.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a lansat, marți 22 iulie, un raport de cercetare sociologică cu privire la nostalgia față de perioada comunistă, realizat de INSCOP, la comanda sa, în cadrul unui demers de demitizare a percepției totalitarismului în România.

Oana Marinescu a moderat evenimentul de prezentare a raportului și dezbaterea la care au participat jurnalista Magda Grădinaru și profesorii Cristian Preda, Valentin Naumescu și Adrian Cioroianu. Discuția a explorat ce se află, de fapt, în spatele nostalgiei față de regimul comunist.

În condițiile în care 63,5% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită, 48,4% consideră că nivelul de trai era mai bun înainte de 1989, 66,2% consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, 77,2% consideră că România era o țară mai bogată decât în prezent, 73,2% consideră că România era mai respectată în plan extern înainte de ‘89, 66,4% cred că statul avea mai multă grijă de cetățean, 68,5% afirmă că se produceau mai multe decât în prezent, iar 75,1% cred că filmele produse în România în perioada comunistă erau mai bune.

Totuși, 80,9% dintre români consideră că era mai puțină libertate înainte de ‘89, iar 59,2% admit faptul că în perioada aceea statul a fost responsabil de crime și abuzuri.

Cum ne explicăm această disonanță? Puteți afla câteva explicații din diverse perspective, urmărind înregistrarea dezbaterii de pe pagina IICCMER la acest link → https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului/videos/731431723079732

Dezbaterea a evidențiat mai multe linii de clivaj între generații, precum și între niveluri de educație și de venit, rolul social media în formarea percepțiilor, lipsa unui cadru educațional solid despre trecutul nostru recent, absența unor politici publice culturale care să dezvolte atât un spirit critic, cât și un nivel de empatie față de victimele abuzului, rolul ideologic al partidelor politice, contribuția eșecului instituțional al statului român de a livra servicii la un nivel care să arate respectul față de cetățean; influența propagandei ruse și impactul războiului hibrid. O discuție necesară despre cm memoria, informarea și prezentul influențează felul în care ne apreciem istoria.

Puteți vedea întregul sondaj aici:https://www.iiccmer.ro/wp-content/uploads/2025/07/15.07.2025-Raport-Sondaj-Comunism-2.pdf