Rose_FAMP

STUDIU MCKINSEY: COPIII DIN ROMÂNIA AU ÎNREGISTRAT, ÎN DOI ANI DE PANDEMIE, ÎNTÂRZIERI DE ÎNVĂȚARE DE 4-6 LUNI, MAI MARI DECÂT ÎN CAZUL ELEVILOR DIN EUROPA DE VEST

Elevii din România au înregistrat, în primii doi ani de la declanșarea pandemiei Covid-19, întârzieri de învățare de 4-6 luni, mai mult decât media pentru Europa și Asia Centrală, potrivit celor mai recente evaluări ale companiei internaționale de consultanță McKinsey cu privire la impactul pandemiei asupra educației la nivel global. România înregistrează, astfel, întârzieri mai mari decât țările din Europa de Vest și chiar decât Republica Moldova, dar similare cu cele din câteva țări central și est-europene, precum Ucraina sau Polonia, sau cu cele din mai multe țări africane.
Analiza McKinsey, publicată în aprilie și bazată pe date colectate până în ianuarie a.c., urmărește să vadă “cum a cauzat pandemia Covid-19 o criză globală în educație” pe parcursul ultimilor doi ani.
Compania estimează că închiderea școlilor și alți factori au produs pierderi și întârzieri de învățare în întreaga lume, dar diferențiat, uneori cu diferențe majore chiar și în cadrul aceleiași regiuni.
Cum se vede acest lucru din perspectiva României, conform analizei citate?
Potrivit specialiștilor McKinsey, care folosesc date agregate de UNESCO, se estimează că, în Europa și Asia Centrală, școlile au fost închise, în medie, timp de 30 de săptămâni pe parcursul unei perioade de 102 săptămâni analizate (între 16 februarie 2020-31 ianuarie 2022). Intervalul este mult mai mic decât în regiuni cu venituri medii din America Latină sau Asia de Sud, unde școlile au fost închise, în medie, timp de cel puțin 75 de săptămâni.
La nivelul regiunii Europa-Asia Centrală se înregistrază a doua cea mai lungă perioadă medie de predare față în față: 46 de săptămâni din totalul de 102 incluse în analiză (regiunea cu cea mai lungă perioadă de predare față în față – Africa Subsahariană, cu 47 de săptămâni). Tot în Europa și Asia Centrală, școlile au fost, în medie, parțial deschise timp de 16 săptămâni, iar perioada în care s-a predat exclusiv online a fost, în medie, de 13 săptămâni.
Or, în România, conform datelor UNICEF-UNESCO de acum un an, doar în primul an de pandemie (deci fără a lua în calcul “vacanța” forțată din toamna 2021 și închiderile punctuale înregistrate la nivel local) școlile au fost închise 108 zile – mult peste media regiunii pentru întreaga perioadă de doi ani.
McKinsey estimează, în aceste condiții, că întârzierile de învățare la nivelul regiunii Europa-Asia Centrală sunt, în medie, de 3,6 luni sau 36% dintr-un an școlar. Anul școlar este calculat în analiza citată la o medie de 10 luni de școală și două luni de vacanță. România este, la acest capitol, una dintre țările cu cea mai redusă durată a anului școlar din Europa. Dar, după cm spun analiștii McKinsey, cifrele regionale sunt departe de a spune povestea completă. La nivelul fiecărei regiuni, diferențele sunt substanțiale, lucru valabil și în cazul Europa-România. Pe o hartă ce însoțește studiul, România este încadrată în rândul țărilor cu 4-6 luni de întârzieri de învățare estimate pentru perioada februarie 2020-ianuarie 2022.
La un nivel similar, pe harta McKinsey, se află țări precum Polonia, Ungaria, Ucraina, Kazahstan, dar și numeroase țări din nordul și centrul Africii. Mai bine decât România se plasează țări precum Republica Moldova, Germania, Italia, Marea Britanie sau Portugalia, precum și China, SUA și Canada – cu întârzieri de învățare cauzate de Covid-19 de doar 2-4 luni. Situația este și mai bună în cazul Franței, Spaniei, Suediei sau Rusiei, unde întârzierile sunt estimate la o perioadă de până în două luni.
• România stă mai bine, în regiune, doar comparativ cu Bulgaria, Serbia și Turcia, unde întârzierile de învățare sunt estimate la 6-8 luni.
La nivel global, situația cea mai dramatică se înregistrează în țări din Asia de Sud (India, Myanmar, Indonezia), în Mexic și în majoritatea țărilor din America de Sud, sau în unele țări din Arica, unde pierderile de învățare sunt de peste 10 luni și, în unele locuri (Myanmar, Filipine, Uganda), depășesc 14 săptămâni.
Ce înseamnă întârzierile de învățare?
McKinsey arată, în studiul său, că, în lipsa unor date relevante în multe țări ale lumii, nu a putut ține cont de multiple alte efecte ale pandemiei asupra învățării, pe lângă închiderea școlii, pe lângă educație pandemia având un efect profund asupra bunăstării, situației sociale și stării emoționale a copiilor la nivel global (de la violența asupra copiilor la obezitate sau la abandonul școlar.
Dar, raportându-se doar la nivelul mai redus al învățării în ultimii doi ani, compania estimează că întârzierile sau pierderile de învățare vor determina un venit mai mic al veniturilor medii pe care se estimează că elevii de acum le vor avea în viitor, dar și o productivitate economică scăzută pentru națiunile lumii.
McKinsey apreciază că, până în 2040, impactul economic al întârzierilor de învățare cauzate de pandemie ar putea duce la pierderi anuale de 1,6 mii de miliarde de dolari la nivel global (circa 0,9% din PIB la nivel global). Pentru Europa și Asia Centrală, pierderea produsă asupra economiei, până în 2040, este de 245 miliarde de dolari.

INS: NUMĂRUL PROFESORILOR A CRESCUT UȘOR ÎN CICLURILE PRIMAR ȘI GIMNAZIAL ȘI A SCĂZUT LA LICEU ȘI ȘCOLI PROFESIONALE ÎN 2022

În anul şcolar/universitar 2021-2022 au fost 237.900 de profesori, educatori, învățători, și profesori universitari, cu 3052 mai mulți față de acum doi ani, potrivit datelor INS.
Sunt 211.345 de cadre didactice care sunt în sistem educațional de la creșă la liceu în anul școlar 2021-2022, potrivit INS.
Față de anul școlar anterior, 2020-2021, au fost cu 2300 de cadre didactice în plus. Atunci erau în sistemul de educație, 235,600 de persoane. Raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.
Dintre cadrele didactice, cele mai multe sunt în învățământul primar și gimnazial, puțin peste 118.000. Pe medii, personalul din învățământ apare împărțit în două: 59.425 de persoane în școli din orașe, în timp ce 58.642 sunt în unități de învățământ din mediul rural. Creșterile numerice față de anul școlar precedent sunt atât la ciclul antepreșcolar și preșcolar, cât și la primar și gimnazial.
Se poate observa, în privința învățământului primar și gimanzial, o revenire la situația dinainte de anul 2017 (când erau peste 117.000), acum fiind 118.067 de persoane angajate ca personal didactic în aceste două cicluri de învățământ, cel mai mare număr din ultimii 5 ani.
În zona antepreșcolară și preșcolară este o creștere continuă în ultimii 5 ani. În privința învățământului liceal, în schimb, se observă o scadere cu aproape 2 mii de persoane în ultimii 5 ani. De semnalat faptul că, deși învățământul profesional este clamat ca prioritate și apare în toate strategiile publice ca necesitate de dezvoltare, precum și în discurtsurile politice sau ale autorităților, are angajate în 2022 doar 1.430 de persoane, în scădere față de 2021, 2020 sau 2019.
În anul şcolar/universitar 2020-2021, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional era de 235.600 de persoane, cu 752 de persoane în plus față de anul școlar precedent.
Raportul profesor/ elev a rămas neschimbat: unu la 15, deși în ultimul an a fost modificat numărul de elevi dintr-o clasă, dar a crescut și numărul de elevi cu 1200 de la un an la altul. (2021-2022 față de 2020-2021).
Din anul școlar 2021-2022, potrivit Ordinului ministrului Educației nr 3.164 din 21.01.2020, a scăzut numărul de elevi dintr-o clasă, de la cel mult 28 la maximum 26, pentru clasele teoretice, și la 24 pentru celelate tipuri de învățământ secundar superior, liceu și școală profesională. Regula s-a aplicat pentru elevii de clase la început de ciclu, adică cei care au intrat în toamna lui 2021 în clasele pregătitoare, a V-a și a IX-a.
Numărul de elevi necesar pentru formarea unei clase pentru fundamentarea cifrei de școlarizare la clasa a IX-a din anul școlar următor a fost redus de la maximum 28, la maximum 26 pentru clasele de la filierele teoretice și la 24 pentru celelate tipuri de învățământ secundar superior, liceu și școală profesională, potrivit Ordinului ministrului educației nr 3.164 din 21.01.2020.
În 15 aprilie 2020, la solicitarea EduPedu.ro, Ministerul Educației a transmis date statistice pe care le are la dispoziție în privința numărului de elevi în clasă. Cifrele sunt valabile pentru anul școlar 2019-2020 arătau așa:
Media elevilor per clasă, în funcție de mediul de rezidență:
• La nivel național, sunt în medie 21,65 de elevi într-o clasă
• La nivel urban, sunt 25,13 elevi într-o clasă
• La nivel rural, sunt 18,17 elevi într-o clasă

📣 Accesați pagina de Facebook ROSE FAMP pentru a verifica ultimele postări. 🔝
•
•
•