POJARNITZA

O fărâmă de lună în pahar. O bucată de buruiană care armonizează mareele interioare la fel de selenar. Emoții și lichide ghidate fluent, fără baraje, lăsate să curgă în râuri line. E ceva similar în felul în care coada șoricelului împinge cu forță orice fel de blocaj interior fizic sau emoțional și senzația de supraplin, de culminant a lunii pline, în capacitatea plantei de a cicatriza, de a vindeca rănile și stilul lunii de a agita pentru a liniști ulterior.

E o asemănare care mi-e și mai evidentă la specia asta de coada șoricelului galbenă. Uscată, și-a concentrat intensitatea-n aromă, dar crudă, galbenul îi strălucea atât de fosforescent că dealurile Dobrogei păreau ninse cu farâme de lună.

Coada șoricelului e prezentă în toate mixurile care armonizează curgerea: DETOX, IUBIRE, TONIC 💛

Închin o cană de vindecea pentru calmul fibrilației produsă de anxietate, pentru elasticitatea nervilor întinși la maxim, pentru ceața produsă de desprinderea de realitate, de corp, de pământ. Ciocnesc cana în cinstea demonului interior, a umbrelor din subconștient pe care dacă nu le cunosc și cinstesc mă înfricoșează. Esența ei îmbrățișează și vindecă ființa trecută prin experiențe intense, revelatoare sau devastatoare, fizice sau metafizice.

Vindeceaua întărește sistemul imunitar, structura interioară, aduce echilibru și în felul ăsta înțelegere, încredere, forță. Împământează și liniștește nervii, calmează durerile, migrenele, tensiunile. Armonizează apele întunecate ale ființei și de-aia se spune că-i remediu pentru coșmaruri și protecție împotriva demonilor 💜