Learn to Change

Chiar dacă sistemul educației formale și mai ales efectele acestuia mă dezamăgesc pe zi ce trece și din ce în ce mai mult, continui să sper că vom vedea zile mai bune și să pun umărul cât de mult pot și mă pricep în zona dezvoltării personale și profesionale din organizații.

La mulți ani de Ziua Internațională a Educației! 💙🩵

Percepția selectivă - unul dintre mecanismele fascinante ale minții noastre.

Ai observat vreodată cm două persoane pot trăi aceeași experiență, dar o percep complet diferit? Ei bine, secretul stă într-un fenomen fascinant numit "percepția selectivă". Acesta este procesul prin care creierul nostru filtrează și interpretează informațiile din lumea din jurul nostru în funcție de experiențele, convingerile, emoțiile și așteptările noastre personale.

Conceptul de percepție selectivă a fost introdus pentru prima dată în anii 1950 de către psihologul Donald Broadbent. El a demonstrat că, în momentul în care suntem expuși la mai mulți stimuli simultan, creierul nostru selectează și procesează doar acele informații care ne sunt relevante sau în concordanță cu ceea ce căutăm sau așteptăm să vedem.

Imaginează-ți că ești într-un loc aglomerat și auzi numele tău menționat în conversația cuiva. Deși sunetele din jur sunt la fel de intense, mintea ta se concentrează magic pe acest detaliu, ignorând restul. Astfel, percepția ta devine subiectivă, iar realitatea se conturează conform propriilor filtre mentale.

Percepția selectivă poate afecta modul în care interpretăm evenimentele și cm reacționăm la ele. De multe ori, se poate întâmpla să ne fixăm pe anumite detalii și să nu observăm sau să ignorăm complet altele. Asta poate duce la neînțelegeri sau la interpretări eronate ale situațiilor.

Pentru a ne înțelege mai bine și pentru a face cele mai bune alegeri, este important să fim conștienți de procesele mentale și de modul în care funcționăm. Devenim astfel mult mai atenți la modul în care percepem realitatea, putem să înlăturăm "erorile" și să analizăm informațiile într-un mod echilibrat, evitând astfel concluziile pripite sau chiar greșelile pe termen lung.

Modelul Big Five - un instrument important în psihologie și dezvoltarea personală.

Big Five este unul dintre cele mai cunoscute modele utilizate pentru analiza și descrierea personalității umane.
Modelul ne oferă o înțelegere detaliată a personalității și ne ajută să ne cunoaștem mai bine și să ne dezvoltăm abilitățile în direcții favorabile, contribuind la îmbunătățirea relațiilor interpersonale și a calității vieții.

Big Five explorează cinci trăsături ale personalității: deschiderea către experiențe, conștiinciozitatea, extraversia, agreabilitatea și nevrotismul (sau, privit din cealaltă perspectivă, stabilitatea emoțională).

Deschidere către experiențe (Openness) se referă la gradul în care o persoană este deschisă și interesată de idei noi, experiențe necunoscute și cunoștințe variate. Persoanele cu deschidere către experiențe sunt adesea curioase, creative, aventuroase, au inițiativă și imaginație, preferă diversitatea și sunt dispuse să exploreze noi orizonturi.

Conștiinciozitate (Conscientiousness) descrie măsura în care o persoană este organizată, responsabilă, disciplinată și lucrează în mod perseverent pentru atingerea obiectivelor sale. Persoanele conștiincioase tind să fie atente la detalii, eficiente, ordonate și muncitoare.

Extraversie (Extraversion) se referă la gradul în care o persoană este orientată către lumea exterioară, spre interacțiunea cu ceilalți, sociabile și pline de energie. Persoanele extraverte tind să fie deschise, comunicative, energice și le place să fie în mijlocul atenției și al evenimentelor sociale. Indivizii cu scoruri mai scăzute la acest atribut sunt adesea mai rezervați și preferă să petreacă timpul singuri sau cu grupuri mai mici de oameni.

Amabilitate (Agreeableness) indică cât de cooperantă, altruistă, tolerantă și înțelegătoare poate să fie o persoană în interacțiunile sociale. Persoanele cu un scor ridicat la amabilitate sunt adesea calme, prietenoase, empatice, grijulii față de ceilalți, dispuse să ofere sprijin celor din jur.

Nevrotism (Neuroticism) sau stabilitatea emoțională reflectă măsura în care o persoană are tendința de a manifesta emoții negative, cm ar fi anxietate, neliniște, neîncredere în forțele proprii sau iritabilitate. Persoanele cu stabilitate emoțională crescută (sau grad de nevrotism scăzut) sunt mai puțin afectate de stres și anxietate, fiind mai calme, mai echilibrate și având o capacitate mai mare de a se adapta la stres.

Modelul Big Five are o gamă foarte variată de utilizări, de la cercetarea din domeniul psihologiei până la contexte practice, cm ar fi interviurile pentru selecția angajaților, consilierea în carieră sau pur și simplu înțelegerea comportamentului uman în diferite momente și situații.

Cu cât înțelegem mai mult diferitele aspecte ale modului nostru de "funcționare" și "operare" cu atât ne este mai ușor să ne înțelegem, pe noi și pe cei cu care interacționăm și să creăm relații sănătoase și armonioase.

Ce este personalitatea? De ce uneori ne place de cineva și alteori nu?
Sau de ce pe unii oameni îi admirăm și pe alții... îi admirăm mai puțin? :)

Unul dintre conceptele care ne ajută să înțelegem și să definim cine suntem sau observăm că este cineva, este personalitatea.

Poeții, pictorii și scriitorii au încercat să cuprindă și să "zugrăvească" prin frumosul artelor personalitatea noastră, filozofii și psihologii au definit și redefinit de-a lungul timpului acest concept, încercând de fiecare dată să cuprindă cât mai bine complexitatea noastră ca oameni.
Psihilogii au studiat și încercat de-a lungul timpului să înțeleagă și să explice cm funcționează psihicul nostru, care sunt structurile personalității noastre, cm se formează aceasta și de multe ori s-au axat mai ales pe ce anume se "defectează" atunci când apar dezechilibrele sau bolile psihice.
Cercetările sunt în plină desfășurare și în prezent.

Dar ce este personalitatea? Ce înseamnă și, mai ales, cm putem să o "șlefuim"? Cum putem să o dezvoltăm?

Unul dintre cele mai cunoscute modele care descriu structura personalitații este cel introdus de neurologul și psihologul austriac, Sigmund Freud în anii 1920.
În accepțiunea lui Freud, personalitatea este compusă din trei elemente de bază ce determină modul în care percepem și interacționăm cu lumea înconjurătoare: SINELE, EUL și SUPRAEUL.

SINELE reprezintă partea inconștientă și instinctuală a personalității. Este prezent încă de la naștere și este impulsiv, căutând satisfacția imediată a nevoilor și dorințelor primare, cm ar fi foamea sau plăcerea sexuală. Sinele funcționează pe principiul plăcerii, încercând să evite disconfortul și să obțină plăcerea imediată, indiferent de consecințe sau norme sociale.

EUL este partea conștientă și rațională a personalității. Funcționează pe principiul realității și încearcă să găsească un echilibru între dorințele inconștiente ale SINELUI și normele și cerințele societății. EU-ul ajută la luarea deciziilor, gestionarea emoțiilor și a comportamentului într-un mod adaptativ și social acceptabil.

SUPRAEUL reprezintă normele sociale și morale integrate în psihicul fiecăruia încă din prima copilărie, este domeniul conștiinței, al valorilor, al idealurilor, al preceptelor și interdicțiilor, al reprezentărilor morale. Supraeul este cel care stabilește standardele morale și etice cu ajutorul cărora individul își judecă acțiunile și gândurile. Funcționează ca o voce interioară care încurajează comportamentul adecvat și descurajează comportamentul inadecvat, bazându-se pe regulile și valorile internalizate.

Cele trei componente ale personalității sunt interconectate și acționează pentru a susține adaptarea la mediul înconjurător, adaptarea realității la scopurile noastre și satifacerea nevoilor într-un mod echilibrat și social acceptabil. Ele reprezintă aspecte esențiale ale psihologiei umane și au un rol semnificativ în înțelegerea comportamentului și dezvoltării individului.

Descoperă fascinantul Efect Barnum și lasă-te uimit de modul în care ne influențează percepția!

Efectul Barnum, cunoscut și sub numele de "Efectul Forer", este un fenomen psihologic fascinant care ne arată cât de ușor suntem susceptibili la interpretări subiective și generalizări ambigue. Studiile relevante, precum cele realizate de psihologul Bertram R. Forer, au evidențiat modul în care descrieri aparent personalizate, dar vagi, ne pot determina să credem că ele se aplică în mod specific nouă.

Acest efect se datorează tendinței noastre de a căuta confirmare și validare în informațiile pe care le primim. Suntem adesea convinși că descrierile generale se referă în mod unic la trăsăturile noastre de personalitate și ne determină să le asimilăm în mod subiectiv.

Efectul Barnum are o influență puternică asupra percepției noastre despre noi înșine și despre ceilalți. Ne poate afecta alegerile, relațiile și chiar modul în care ne construim identitatea. Este esențial să fim conștienți de această influență și să dezvoltăm o abordare mai critică și mai echilibrată.

În concluzie, Efectul Barnum ne reamintește de importanța de a fi conștienți de influențele subtile din mediul înconjurător și de a ne forma o viziune realistă și autentică asupra noastră și a celorlalți. Este o chemare la discernământ și la explorarea profundă a sinelui nostru pentru a ne înțelege mai bine și a ne asuma responsabilitatea alegerilor noastre.

Learn to Change We learn to Change and Change to Learn