HFSEK

RESPIRAȚIA URÂT MIROSITOARE?!
Soluția este atât de simplă și la îndemăna tuturor.

Cunoscută medical sub numele de halenă sau halitoză, respirația urât mirositoare este a treia cea mai frecventă cauză pentru trimiterea pacientului la medicul stomatolog.
Cauzele principale ale halenei sunt: o igienă orală precară (carii dentare, proteze necurățate), infecții ale cavității bucale (infecții dentare, gingivită), infecții ale glandelor salivare, infecții la nivelul tractului respirator determinate de scurgeri nazale posterioare, (sinuzită, faringită, laringită), diverse boli digestive (boala de reflux gastroesofagian, obstrucția intestinală, cetoacidoza diabetică, insuficiența hepatică).
Numitorul comun este însă proliferarea bacteriilor care se hrănesc cu reziduuri alimentare și produc substanțe volatile care conțin sulf ce sunt responsabile în principal de mirosul urât al respirației.
Cavitatea orală are un microbiom distinct care ne menține sănătatea, atât cea orală cât și cea generală. Cercetătorii au observat că pot fi undeva între 300 și 1000 de specii diferite de bacterii care își pot găsi locul doar în gură.
Reglarea echilibrului microbiomului bucal va reduce nivelul de sulf produs de bacteriile orale.
O nouă cercetare sugerează o opțiune nouă, simplă, fără efecte secundare pentru a rezolva respirația urât mirositoare. Potrivit cercetătorilor, CONSUMUL DE PRODUSE FERMENTATE cm ar fi: iaurt, chefir, sana, murături, borș, pâine cu drojdie, supă miso și alte alimente fermentate ar putea combate respirației urât mirositoare, mult mai eficient decât bomboanele mentolate, gumele sau apele de gură. Motivul constă în acțiunea bacteriilor probiotice (bacteriile bune) care se găsesc în aceste alimente.
De asemenea, s-a constatat că administrarea de lapte îmbogățit cu probiotice a scăzut incidența cariilor dentare și a halenei, atât a celei care are legătură cu probleme ale cavitații orale cât și a celei rezultate din deficite ale digestiei și/sau patologii ale tractului intestinal. Aceleași efecte s-au constatat și la administrarea direct pe gingie a probioticelor. Lactobacilii și bifidobacteriile sunt principalele bacterii la care au fost analizate aceste efecte. Pe piață există și suplimente probiotice, însă beneficiile înghițirii unei capsule pot diferi de cele ale mestecării alimentelor probiotice.
Pentru a evalua eficacitatea probioticelor la pacienții cu respirație urât mirositoare , echipa de cercetare s-a concentrat pe datele obținute din 7 studii clinice publicate pâna în februarie 2021 care au implicat un total de 278 de persoane, cu vârsta cuprinsă intre 19-70 de ani. Eșantionul, incluzând pacienți diagnosticați cu halitoză, a fost împărțit în două grupuri: un grup experimental, care a primit terapie cu probiotice pentru o perioadă de 2 până la 12 săptămâni, și un grup de control tratat cu metode tradiționale.
Analiza datelor a arătat că cei care au luat probiotice și-au redus problema halitozei cu adevărat, în comparație cu cei care au recurs la remediile “tradiționale” (gume, apă de gură, tablete mentolate etc.). Beneficiile care decurg din aportul de probiotice au fost observate la doar câteva zile după administrarea acestora.
Concluziile cercetării indică faptul că administrarea probioticelor (de exemplu, Lactobacillus salivarius, Lactobacillus reuteri, Streptococcus salivarius și Weissella cibaria) este extrem de eficientă în combaterea halitozei în general, cu atât mai eficientă cu cât este dublată de o igienă orală adecvată.

MOMENTE SCURTE DE ACTIVITATE FIZICĂ INTENSĂ pot reduce riscul de deces prematur. Alergatul după autobuz sau urcatul treptelor în fugă sunt doar două exemple de efort fizic intens de scurtă durată.
Prinși în tumultul vieții, mult prea conectați la alte aspecte ale vieții, precum studiile, jobul, problemele familiale, problemele financiare, uităm de importanța exercițiilor fizice și a mișcării în general și pierdem din vedere un lucru esențial: corpul uman este creat pentru mișcare și, în lipsa acesteia, procesele fiziologice și psihice sunt tulburate, uneori pană la dereglarea totală.
Atunci când o persoană încetează activitatea fizică pentru o perioadă de timp mai îndelungată, renunță automat și la capacitatea de a-și pune mușchii în mișcare, riscând astfel să-și deterioreze condiția fizică și să-și deregleze metabolismul, expunându-se la un risc mai mare de moarte prematură, conform unui studiu publicat de Harvard în 2015.
Un nou studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Sydney, sugerează că episoadele scurte de mișcare intensă sunt asociate cu un risc mai scăzut de moarte prematură, cu precădere a riscului asociat afecțiunilor cardiovasculare.
Cercetătorii au analizat datele fiziologice obținute cu ajutorul dispozitivelor de monitorizare purtate la încheietura mâinii pe o perioadă de o săptămână. Astfel a fost evaluată activitatea a aproximativ 25 000 de persoane din Marea Britanie care au declarat că nu fac sport și alte exerciții fizice în timpul liber.
Cercetătorii au definit „ activitatea fizică viguroasă’’ ca fiind acel tip de mișcare de creștere a ritmului cardiac precum: urcatul scărilor, alergarea după autobuz, practicarea jocurilor energice alături de copii sau animale de companie, transportul de alimente grele, reprize de mers rapid în timpul efectuării unor sarcini obișnuite.
Rezultatele cercetării au evidențiat că doar 3-4 astfel de episoade de câte 1-2 minute de activitate fizică viguroasă pe zi sunt asociate cu o reducere de până la 40% a riscului de deces din cauze generale incluzând aici și cancerul. Riscul de deces asociat bolilor cardiovasculare a fost redus cu până la 49%.
Oamenii își pot proteja sănătatea și pot compensa efectele nocive ale sedentarismului prin creșterea intensității activităților zilnice, lucru ce nu necesită timp, nici abilități speciale, nici pregătire, nici abonamente la sală ci pur și simplu implică efectuarea activitătilor obișnuite cu ceva mai multă energie, după cm declară unul dintre cercetătorii studiului efectuat la Universitatea Sydney.