Investigatoria

Așa cm îi stă bine oricărui om cu multiple dosare penale, considerat de autorități candidatul Moscovei la alegerile din 2024, Călin Georgescu a pășit din nou în studioul Realitatea Plus, pentru a rostogoli mesajele Kremlinului în spațiul public românesc.

În contextul unui război informațional care se desfășoară de un deceniu la noi, acesta a devenit, se pare, principalul emițător de propagandă rusă. Și, atâta vreme cât nu e deranjat de nimeni, Georgescu își îndeplinește misiunea mai departe, sub ochii autorităților, vorbind de conspirații, planuri secrete și despre copii avortați care se plâng lui Dumnezeu de România și Dumnezeu o pedepsește prin anularea alegerilor.

„Când anulezi votul unui popor, societatea devine trib. (…) Nu mai ești arbitru. Ești un trișor cu imunitate, ca să nu zic escroc.”

Este o narațiune pe care Georgescu o promovează constant după anularea scrutinului din decembrie 2024, prezentând instituțiile democratice ca fiind capturate de un sistem ilegitim.

În aceeași intervenție, fostul candidat și-a construit imaginea unui lider aflat în conflict cu „sistemul”, afirmând că lupta sa nu a fost pentru beneficii materiale.

„Eu alături de popor nu m-am luptat pentru conturi în bancă, nici pentru mașini străine și nici pentru case luxoase, ci pentru demnitatea și libertatea poporului român.”

O parte consistentă a discursului a fost dedicată identității naționale și simbolurilor istorice. Georgescu a vorbit despre „brazda pământului românesc”, „izvorul cu apă limpede”, limba română și eroii naționali, invocându-i pe Mihai Viteazul, Horea, Ștefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu și pe istoricul Nicolae Iorga. Discursul a fost presărat cu referiri religioase și la modelul lui Iisus Hristos, într-o combinație de patriotism, ortodoxie și apel la valorile tradiționale.

În plan politic însă, declarațiile cele mai controversate au vizat războiul din Ucraina. Și bineînțeles că Georgescu l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan că ar avea „o înțelegere” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Acest președinte ilegitim are o înțelegere cu Zelenski pentru a implica NATO în război prin intermediul României.”

Articolul complet, semnat de Carmen Dumitrescu poate fi citit aici: https://investigatoria.ro/2026/06/29/de-la-lovitura-de-stat-la-planul-lui-zelenski-cum-a-reluat-calin-georgescu-la-realitatea-toate-naratiunile-promovate-de-propaganda-rusa/

Dezinformarea continuă să fie cea mai importantă amenințare la adresa cetățenilor europeni, pentru că ea nu are legătură doar cu formarea credințelor indivizilor, ci și cu atitudinea lor generală. De exemplu, dacă te simți confortabil și în siguranță, altfel îți faci planurile de viitor, altă disponibilitate ai pentru a investi sau pentru a cheltui.

Atunci când oamenii sunt speriați de viitor, nimic nu poate merge bine. Iar războiul informațional chiar asta face: înfricoșează oamenii, îi determină să se manifeste agresiv, să se teamă să mai consume sau să își facă planuri pe termen lung și îi împarte în falii tot mai slabe și mai ușor de controlat.

Expunerea percepută la dezinformare și știri false în Uniunea Europeană a crescut, din 2022 până în 2025, cu opt puncte procentuale. Asta e foarte mult. Experții spun că educația media și verificarea faptelor sunt esențiale pentru a contracara acest trend, însă în țări precum România, interesul statului de a dezvolta anticorpi la dezinformare este destul de mic. Sau, oricum, nu suficient.

Războiul invizibil care ne amenință viitorul: România, aproape de Ungaria la expunerea la dezinformare. Finlanda, la polul opus Dezinformarea continuă să fie cea mai importantă amenințare la adresa cetățenilor europeni, pentru că ea nu are legătură doar cu formarea credințelor indivizilor, ci și cu atitudinea lor generală. De exemplu, dacă te simți confortabil și în siguranță, altfel îți faci planurile de...

“Or, tu ce vrei? Tu vrei 10 la Bac. Păi dacă tu vrei 10 la Bac, știu eu o cale care duce direct acolo. Nu e timp să umblăm prin pădure, să explorăm, să ridicăm piatra să vedem o furnică. Avem o cărare dreaptă între punctul A și punctul B.

Și credeți-mă, cunosc elevi sclipitori care când se apucă să scrie un eseu de Bac, scriu niște platitudini îngrozitoare. Și în momentul în care le spui: “Eu știu cm scrii, cm gândești! De ce nu scrii ca tine?” Și zice: “Nu! Nu pot să risc!” Și nu o dată am auzit asta. Și, din păcate, aici suntem.” (Doru Căstăian)

Materialul complet aici: https://investigatoria.ro/2026/06/26/catastrofa-cognitiva-cum-schimba-inteligenta-artificiala-felul-in-care-gandesc-tinerii/

Într-o perioadă în care tot mai mulți copii își petrec timpul în fața ecranelor, iar comunitățile par să se fragmenteze tot mai mult, există oameni care aleg să încerce contrariul. Să construiască punți. Între generații, între vecini, între oameni care până ieri nu se cunoșteau și care, poate, nici nu aveau motive să se întâlnească.

După lansarea Asociației DRAG – Dăm Rost Acestor Generații, proiect despre care INVESTIGATORIA a scris în această primăvară, echipa coordonată de Andreea Tocan face un nou pas. Se numește „ACASĂ cu DRAG” și reprezintă un experiment social și educațional care prinde viață în această vară la Conacul Drugănescu din Stoenești, județul Giurgiu.

ACASĂ cu DRAG: experimentul care încearcă să reconstruiască o comunitate, generație cu generație Într-o perioadă în care tot mai mulți copii își petrec timpul în fața ecranelor, iar comunitățile par să se fragmenteze tot mai mult, există oameni care aleg să încerce contrariul. Să construiască punți. Între generații, între vecini, între oameni care până ieri nu se cunoște...