Cablare Structurata

Automatizarea industrială aduce numeroase beneficii: eficiență crescută, siguranță sporită, reduceri de costuri. Însă vine și cu riscuri semnificative pentru societate, mai ales în ceea ce privește managementul dezvoltării durabile și managementul energiei.

Prin automatizarea la nivel global a 64% din sarcinile de producție, se va putea face o "economie" de 749 de miliarde de ore de lucru. Automatizarea industrială înregistrează o creștere remarcabilă, piața globală fiind estimată să atingă 326,14 miliarde de dolari până în 2032. Automatizarea industrială poate crește productivitatea cu până la 30% în anumite industrii, ceea ce duce la economii substanțiale de costuri. În plus, poate îmbunătăți siguranța la locul de muncă prin reducerea rănilor și deceselor legate de muncă cu până la 50%. În industria petrolului și gazelor, tehnologiile de automatizare pot reduce costurile de producție cu 20%. McKinsey Global Institute estimează că, până în 2025, tehnologiile de automatizare ar putea contribui anual la economia mondială cu o sumă cuprinsă între 1,3 și 2,6 trilioane de dolari. Care sunt riscurile la care se supune societatea la nivel global, atât în ceea ce privește managementul dezvoltării durabile, cât și managementul energiei?

Un exercițiu foarte bun și necesar pentru a înțelege impactul social al automatizării. Hai să facem câteva calcule, pornind de la cele 749 de miliarde de ore de muncă pierdute anual și să le raportăm la o persoană care lucrează full-time și care este singura persoană care aduce un venit într-o familie, familie formată din 2 adulți și 2 copii.Impactul social al pierderii venitului unic indică faptul că aproximativ 360.096.153 de persoane ar putea rămâne fără un venit. Să mergem mai departe cu simularea și să presupunem că fiecare dintre cei 360 de milioane este singurul întreținător al unei familii de 4 persoane. Asta duce totul într-o extremă foarte periculoasă.
Aproape 1,44 miliarde de oameni ar fi direct afectați economic (copii și adulți), ceea ce reprezintă aproximativ 18% din populația globală .

🌍 Automatizarea masivă, fără o politică de tranziție socială (recalificare, venit minim garantat, partajarea timpului de lucru etc.), va provoca o criză economică și umanitară globală.

Dezvoltarea durabilă trebuie să mențină mereu un echilibru între tehnologie și umanitate.

Tot mai multă lume migrează către topologia de tip Mesh, însă nu trebuie sa uităm următoarele aspecte. Rețelele mesh sunt rețele de tip peer-to-peer în care dispozitivele sunt conectate direct între ele, creând mai multe căi pentru transmiterea datelor. Deși aceste rețele au multe avantaje, cm ar fi scalabilitatea, fiabilitatea și flexibilitatea, există și câteva dezavantaje asociate cu această tipologie de rețea. Printre acestea se numără:

Complexitatea: Deoarece există multe conexiuni între dispozitive, rețelele mesh sunt mai complexe decât alte tipologii de rețea, ceea ce poate face configurarea și administrarea lor mai dificilă.

Latența: Datorită faptului că datele trebuie să treacă prin mai multe noduri pentru a ajunge la destinație, poate apărea o întârziere sau o latență în transmiterea datelor.

Consumul de energie: Dispozitivele dintr-o rețea mesh trebuie să fie active și disponibile pentru a transmite datele altor dispozitive, ceea ce poate duce la un consum mai mare de energie și poate scurta durata de viață a bateriei în cazul dispozitivelor mobile.

Cost: Implementarea unei rețele mesh poate fi mai costisitoare decât alte tipuri de rețele, deoarece necesită mai multe dispozitive și echipamente pentru a funcționa corect.

Securitatea: Deoarece datele pot fi transmise prin mai multe noduri într-o rețea mesh, este mai dificil de protejat împotriva amenințărilor de securitate, cm ar fi interceptarea datelor sau atacurile cibernetice.

În general, avantajele unei rețele mesh depășesc dezavantajele, însă este important să se ia în considerare toate acestea înainte de a decide implementarea unei astfel de rețele.