Andreea Fodor

,,Urmează-ți emoțiile!’’ ,,Ascultă-ți emoțiile!’’ ,,Ceea ce contează este ceea ce tu simți!’’ – câteva dintre cele mai nepotrivite sfaturi pe care le putem da, primi și apoi internaliza în luarea deciziilor de orice fel. De ce? Pentru că obiceiul de a decide în funcție de emoții nu este de încredere.

În depresia clinică, omul înghețat în afecte neplăcute nu reușește să se motiveze pentru a face ceea ce i-ar face bine și l-ar putea scoate din bucla asta. De ce? Pentru că nu simte.

Terapeut: “cred că, dacă ai reuși să faci o plimbare de 30 de minute în fiecare zi, te-ar ajuta să te simți mai bine.”

Client: “ nu simt să fac asta.”

Terapeut: “Dacă ai respecta un program de igienă personală zilnică, te-ar ajută să nu te adancesti în depresie.”

Client: “înțeleg, dar nu am chef”.

Mai departe, ne putem gândi la perioada post-operatorie, când persoana este prinsă în menghina durerii fizice și nicio acțiune nu aduce nici măcar o umbră de plăcere imediată. Cu toate acestea, condiția de a se recupera presupune disciplina exercițiilor și plimbări în aer liber în pofida disconfortului fizic și împotrivirii emoțiilor. Sigur că mecanismele implicate în motivație și decizie sunt mai complexe decât atât însă îmi doresc să subliniez calibrarea atenției pe care o dăm emoțiilor atunci când viața curge lin și frumos pentru noi. Nu întotdeauna ceea ce ne aduce plăcere este și cel mai bine pentru noi, un motiv suficient pentru a ne crea exercițiul de a testa realitatea dincolo de emoții.

Emoțiile fluctuează în funcție de o mulțime de factori pe care nu îi putem cunoaște cu precizie. Creierul face predicții negative și le poate semnala prin emoțiile neplăcute (cazul anxietății, spre exemplu); ar putea distorsiona o acțiune viitoare doar prin decodarea eronată a unui stimul. Așadar, pentru o decizie corectă și potrivită este nevoie de testarea realității dincolo de emoțiile pe care le simțim. Testarea realității presupune ca noi să avem sau să ne dezvoltăm capacitatea de a ieși din amalgamul de emoții și de a analiza situația din exterior împreună cu o altă persoană (psiholog, duhovnic, om de încredere, specialist, etc) sau chiar singuri.

Later edit: Dacă mergem la serviciu sau ne dăm jos din pat când ceea ce am vrea, de fapt, ar fi să lenevim nu înseamnă că gândirea noastră folosește testarea realității; conștiinciozitatea nu este același lucru cu testarea realității. Putem fi conștiincioși în rutina profesională și, în același timp, decide pur emoțional în alte domenii ale vieții.

Photo credit: Pinterest