Mnemosyne

La Căsuța Albastră, pe Valea cu Uriași 🩵

📚 La final de iunie, cronicile ființelor imaginare vor fi despre ,,Trenul spre Samarkand", de Guzel Iahina.

Am citit celelalte două romane scrise de autoare - ,,Zuleiha deschide ochii" și ,,Copiii de pe Volga", și au lăsat urme prin sufletul meu. Unii scriitori au acest dar, de simți că ai citi orice semnat de ei, pe orice temă, doar să scrie.

Mi se pare incredibil să ai un debut literar cu un roman precum ,,Zuleiha...". Să fii la a treia carte publicată (abia!) și să scrii atât de profund, de viu, de uman și de complet. Nu știu (încă) ce-a făcut Guzel Iahina toată viața, dar mă bucur că s-a pus pe scris în cele din urmă. 💛

Am citit primele 50 de pagini din ,,Trenul spre Samarkand". Va fi o călătorie grea, emoționantă și, cred, dătătoare de speranță.

Dacă citiți și voi, dacă vi se mai face dor de palpabil și conexiuni reale, dacă vreți să schimbați două vorbe cu alți cititori, ne vedem la Bookstory.
--------
📕 Despre carte, cât să vină pofta de lectură:
„Anul 1923. Noua Uniune Sovietică e un tărâm haotic, bântuit de o foamete cruntă și încă zguduit de ultimele zvâcniri ale Războiului Civil. Neîndurătoarea politică a rechiziționărilor a ucis milioane de oameni, a pustiit sate, a destrămat familii și a lăsat fără adăpost cohorte întregi de copii, care acum rătăcesc flămânzi peste tot. Combatantul forțelor civile de tineret Deev primește misiunea de a forma un tren care să transporte 500 de copii de la Kazan până în Samarkandul mai îndestulat. Astfel începe o călătorie aventuroasă, de șase săptămâni, din pădurile de pe malul Volgăi și stepele kazahe până în deșertul Kîzîlkum și munții Turkestanului, desfășurând o pânză fabuloasă, pe care sunt zugrăvite destine, personaje pline de culoare (cazaci albi, țărani porniți în bejenie, cekiști, basmaci și, mai ales, micii vagabonzi excentrici), iubiri, gesturi exaltate sau suferințe tăcute, umor, cruzime și speranță – într-o alternare de lumină și întuneric demnă de marea pictură și acea vivacitate cinematografică a scenelor cu care ne-a obișnuit deja Guzel Iahina.”

Toate trei roiesc în jurul cuvintelor – fie ele documente, jurnale, memorii sau liste despre ritualurile verii, ca moduri de a înțelege viața și oamenii, de a conserva momente și idei.

Poate te inspiră. 📚

Drumeții literare: Vin de păpădie. Toate numele. Cuvintele raftul cărților citite: copilărie și cuvinte | Fără vreo intenție conștientă, văd că alegând cele trei cărți, am legat copilăria de nume și cuvinte. Are sens.