Moraru Mihai Razvan

Pericolul real nu e acela că AUR va câștiga alegerile din 2028, ci că sistemul politic din România nu va putea guverna fără AUR!

Dacă ne uităm la evoluția în sondaje a AUR, maximul a fost aproape de 41% septembrie 2025 și ianuarie 2026. În aprilie 2026 a fost sub 38%. Cu alte cuvinte, AUR nu mai are unde crește, decât dacă li se dau servite crize și nerealizări.

PSD pierde 10 procente față de ultimele alegeri, AUR câștigă 20 de procente ( preluate în mare parte de la SOS, POT și PSD ), iar PNL + USR cresc de la 26.6% la 32%. Comparând rezultatele parlamentelor din 204 cu media ultimelor sondaje.

Asta înseamnă că dacă mâine ar avea loc alegeri anticipate, PNL+USR+UDMR ar reprezenta 38%-40%, AUR 38%-40%, iar PSD, minoritățile plus alte partide care nu trece pragul de 5% ar reprezenta aproximativ 20%.

Lupta pentru 2028 asta este! Între un pol politic reformator și unul naționalist extremist.
Dar frica de alegerile viitoare (anticipate sau la termen ) nu este justificată. Și am să vă spun de ce:

1. În 2025 Nicușor Dan a câștigat printr-o victorie de mobilizare, nu pentu că electoratul a migrat masiv spre centrul politic sau că programul său a convins milioane de votanți, în câteva săptămâni. Fix acest electorat care se activează doar atunci când miza e mare, se va activa și acum. Nu în același procent, dar mulți vor vota.
Asta înseamnă că un pol reformator va putea primi un plus de minim 5%, de la 38%-40% până la un 43%-45%.

2. Criza politică actuală a fost un act deliberat de demolare a guvernării. Și cel care decontează este PSD-ul. Cum e și normal, fiind cel care a generat criza și s-a aliniat cu AUR. Cu fiecare zi de criză, PSD va pierde în continuare susținere. Singura sa șansă va fi accesul la putere, înaintea alegerilor din 2028, pentru a putea împărți iar bani către rețeaua locală.

3. Pentru a crea un scor bun din partea unui pol reformator, nu e suficient un lider puternic, cu susținere. Este nevoie și de un vehicul politic credibil. Asta înseamnă partide reformate: PNL și USR trebuie să înțeleagă că sunt obligate în a se reforma, de la sistemul de vot intern până la echipele locale și centrale pentru alegerile din 2028. Atlfel, nu vor reuși să adune o mai mare încredere. Nu poți veni cu aceleași probleme și cu aceleași fețe contestate sau care nu au livrat.

4. Prin alinierea cu AUR, vizibilă la ultimele voturi din parlament, PSD va deveni în curând un partid satelit al AUR, iar credibilitatea sa pro-europeană va dispărea. Ca și electoratul.

5. E nevoie de un guvern care să demonstreze ca democrația liberală ( care guvernează Europa) , poate scoate țara din criză, poate livra reformele mult așteptate de societate, poate duce la bun sfârșit proiectele importante (PNRR, SAFE, păstrarea și ulterior îmbunătățirea ratingului de țară ). Și acest nou guvern va aduce o separare clară de PSD și AUR, una structurală nu doar retorică. Care este necesară ! O alianță care poate oferi un discurs economic articulat și poate demola angoasa economică care hrănește electoratul AUR, mai ales în clasa medie și în zona rurală.

6. Reforma electorală. Nu doar pentru a nu pierde voturile partidelor noi care nu obțin 5%, dar pentru că sistemul actual favorizează partidele care au scor mare cu resurse mari și scoate din joc partidele noi cu resurse mici. Și tocmai acestea pot schimba jocul politic în următorii ani, creând un pol reformator cu o bază mult mai mare și chiar o zonă de centru importantă.

Prin urmare, dacă aș fi Nicușor Dan, aș da mandat pentru un guvern PNL-USR-UDMR-minorități. De trei ori până la anticipate.
Și m-aș asigura că partidele încep procesul de reformă internă și își asumă mari reforme pentru România.

E singura variantă: un guvern care să livreze rezultate, care să își asume reforma și să coaguleze forțele mai mici sau mai mari în jurul unui proiect care să reformeze inclusiv sistemul electoral și să rupă monopolul partidelor mari, fie pentru anticipate, fie pentru 2028!

Orice altă soluție de compromis va însemna un scor mai mare pentru AUR & noi dezamăgiri care se vor traduce prin prezența slabă la vot și o majoritate care va bloca orice reformă.

Mai jos sunt medii ale ultimelor sondaje!

Acum douăzeci de ani intram în UE, dar noi tot nu prea am înțeles care e rolul nostru, ce trebuie să facem și cǎ avem și obligații. Dintre care, cea mai importantă, e aceea de a construi o Europă mai dezvoltată, mai sigură și mai puternică, prin ideile și proiectele noastre.

România este a șasea putere decizională în UE, având 33 de europarlamentari. După Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia urmează România.

Dacă analizăm fondurile primite de România de la UE, în ultimii 10 ani, suntem printre primii trei beneficiari ai UE, în mod constant. Fie pe locul doi, după Polonia, fie pe locul trei, când Grecia s-a descurcat mai bine. Pentru viitorul buget european al UE, suntem pe locul cinci ca sume propuse, aproape cât Germania.

Și totuși, noi suntem nemulțumiți de UE, de politicile sale, de rezultatele sale.
Păi cm se iau aceste decizii? Care sunt proiectele?
Nu cumva deciziile se iau cu noi, a șasea putere legislativă din UE? Nu cumva acele decizii care nu ne convin au fost luate cu votul celor care ne-au reprezentat?

Nu cumva România are și obligația de a gândi și de a promova proiecte europene? Are! Și unde sunt? Păi nu prea sunt!

Politicienii români au preferat să încaseze, atunci când nu au pierdut și acei bani. Si cam atât! Așa cm a spus Nicușor Dan ieri, România are venituri de 60 de miliarde. În realitate, sunt alocări bugetare UE pentru dezvoltare. Nu sunt simple venituri!

Dar unde sunt proiectele europene promovate de România? Unde sunt cele gândite și promovate de Nicușor Dan, după un an de mandat, ca reprezentat al României? Unde sunt cele de pe agenda sa, cu care va merge la următoarele consultări și întâlniri europene, când deja trasarea noii direcții a UE a intrat în faza negocierilor? Sunt probabil ascunse!

Unde sunt consultările sale cu europarlamentarii români și cu partidele din care aceștia provin, pentru direcțiile de dezvoltare ale UE? Nu avem pentru România!

Noi doar criticăm, pentru cǎ e mai simplu decât a construi, a gândi și a propune. Politicenii români nu au fost lași, așa cm spune Nicușor Dan, cǎ ei nu au urmărit mereu interesele României. Au fost leneși, în primul rând. Europarlamentari care merg acolo doar pentru a accesa salarii și pensii frumoase, plătite de UE. Nu și pentru a munci.

Partide care nici nu au pe agendă proiecte europene, care nu și-au construit relații europene, dar când o decizie europeană e nepopulară, vin și zic : UE a decis, UE e vinovată. Păi noi unde suntem?

Și cu toate acestea, 70% dintre români vor în UE, în ciuda propagandei anti UE, în ciuda incapacității clasei politice de a munci și de a gândi în UE. De ce? Pentru cǎ acele bugete, acele “venituri”’de care se vorbește cu mândrie cǎ le-am primit, au dezvoltat țara asta. Și azi, construim autostrăzi și infrastructurǎ strategică prin fonduri PNRR și SAFE.

Mǎ așteptam ca de Ziua Europei, Nicușor Dan să ne spună cm va schimba direcția asta, cm România va deveni activă, cm la Cotroceni se gândesc proiecte și se fac consultări, cm se programează întâlniri cu alte țări europene pentru a susține proiectele noastre. În schimb, an ales să critice. În timp ce îl nemulțumește critica primită de el din societate.

A spus ND cǎ se folosesc multe lozinci atunci când se discută despre Europa. Ok, schimbǎ atunci dezbaterea. Dacă vii și îmi spui și tu alte lozinci, despre cât de slabă a fost sau este UE, nu e tot aia? Unde sunt proiectele? Unde sunt ideile?

La final, sunt necesare două corecții pentru vorbele lui ND:

1. UE nu a impus renunțarea la energia nucleară. Au fost decizii naționale, ale anumitor țări. Dimpotrivă, normele europene lasă decizia la nivelul fiecărei țări privind mixul energetic. România nu și-a oprit centrala nucleară de la Cernavodă, are program de modernizare și zero impuneri.

2. Europa sau discutia despre UE nu divizează societatea, așa cm a spus ND. Doar propaganda și dezinformarea fac ca unii cetățeni să creadă cǎ UE e un pericol pentru religie, tradiție, dezvoltare națională. Iar aici Președintele are rolul de a comunica și de a explica ce însemnǎ UE. Dar pare cǎ preferă varianta populistă, nu pe cea de educare.

Mai ales când politicieni români (precum doamna din imagine ) culmea și europarlamentari, rup steagul UE și fac din asta un spectacol!

Da stimabililor, UE este imperfectă. A făcut mute greșeli și va mai face. Dar noi suntem a șasea țară ca motor al UE. Noi ce am făcut? Dar noi ce vom face? Cǎ vorbe și sindrofii am tot primit de la liderii României.