Greenly Magazine

💚

Suedia reciclează atât de bine încât importă 800.000 tone gunoi anual din alte țări. Transformă deșeurile în energie pentru încălzirea a 1 milion case prin arderea controlată. Doar 1% din gunoiul suedez ajunge la groapa de gunoi - restul devine electricitate.

Când vine vorba de reciclare și gestionare a deșeurilor, Suedia este una dintre cele mai avansate națiuni din lume, cu un sistem atât de eficient încât a devenit un model global. Ceea ce pentru alte țări reprezintă o problemă serioasă — acumularea și eliminarea gunoiului — în Suedia este o sursă valoroasă de energie. Țara reușește să recicleze și să valorifice aproape tot ceea ce produce, ajungând în punctul în care importă anual peste 800.000 de tone de deșeuri din alte state europene pentru a alimenta propriile instalații de conversie a gunoiului în energie.

Această performanță este rezultatul unui sistem bine pus la punct, bazat pe educație ecologică, tehnologii moderne și o legislație clară care încurajează cetățenii să sorteze deșeurile încă de la sursă. În loc să ajungă la groapa de gunoi, peste 99% din gunoiul produs în Suedia este refolosit, reciclat sau transformat în energie termică și electrică. Doar 1% din deșeurile suedezilor mai ajunge la depozite, o cifră uimitoare comparativ cu media europeană, unde procentele sunt mult mai mari.

Sistemul care face acest lucru posibil se numește waste-to-energy (WTE) — adică transformarea deșeurilor în energie prin ardere controlată în instalații specializate, cu emisii reduse și norme stricte de siguranță ecologică. În aceste centrale, gunoiul este ars la temperaturi înalte, iar căldura generată este transformată în abur, care acționează turbine ce produc electricitate. În același timp, surplusul de căldură este direcționat către rețelele urbane de încălzire centralizată.

Rezultatul este impresionant: peste 1 milion de locuințe suedeze sunt încălzite anual cu ajutorul deșeurilor arse, iar zeci de mii de case beneficiază de electricitate produsă prin același proces. Sistemul funcționează atât de bine încât Suedia a ajuns să aibă mai multe instalații WTE decât propriile nevoi de gunoi, motiv pentru care a început să importe deșeuri din Norvegia, Regatul Unit, Irlanda și alte țări europene care încă nu au capacități suficiente de procesare.

Interesant este faptul că importul de gunoi nu presupune costuri pentru Suedia, ci dimpotrivă: țările exportatoare plătesc Suediei pentru a prelua aceste deșeuri. Astfel, statul scandinav nu doar că își produce energie, dar obține și venituri dintr-un serviciu ecologic. Este un model de economie circulară în care nimic nu se pierde — totul se transformă în resurse utile.

Pe lângă arderea controlată, Suedia investește continuu în reciclare, compostare și reutilizare, iar cetățenii sunt activ implicați în acest proces. În gospodării, deșeurile sunt sortate în mai multe categorii — hârtie, plastic, metal, sticlă, resturi alimentare și deșeuri generale — și colectate separat. Resturile alimentare, de exemplu, sunt folosite pentru a produce biogaz, care alimentează autobuzele din marile orașe.

Această abordare holistică face ca gunoiul să nu mai fie o problemă, ci o soluție. În loc să polueze sau să ocupe spații valoroase în gropi de gunoi, deșeurile devin energie, căldură, combustibil și chiar profit economic. Suedia a demonstrat că, prin voință politică, implicarea cetățenilor și tehnologie modernă, o societate poate atinge aproape zero deșeuri — și poate exporta acest model în lume.

Așadar, în timp ce alte țări se luptă cu munți de gunoi și caută soluții temporare, Suedia arde deșeuri și încălzește case, importă gunoi ca materie primă, și continuă să își perfecționeze sistemul. Este o lecție de viziune, eficiență și responsabilitate față de mediu — una pe care tot mai multe națiuni încearcă să o învețe.

Greenpeace remembers Chernobyl and make a projection on the wall of the Chernobyl sarcophagus exactly 25 years after the explosion -26.04.1986 -01.23
Photographed by Vadim Kantor

https://www.facebook.com/share/p/1BZmUV6ifH/

Japan’s new plastic from RIKEN and University of Tokyo dissolves in seawater in hours and breaks down in soil in 10 days, boosting soil health with nutrients like phosphorus and nitrogen! It’s as strong as regular plastic but leaves no harmful microplastics. A big step toward ending plastic pollution and supporting sustainable farming!

https://www.facebook.com/share/r/19WQEhrytr/

from fallen leaves to useable paper → https://yt.be/Hn4Q8

!!

🔥☂️Secetă prelungită & inundații rapide

‼️3 sectoare de râuri rămân secate, iar alte 20 de secțiuni din cele 120 monitorizate de specialiștii noștri au debite sub cel minim necesar

‼️În 556 de localități, se mențin restricțiile în furnizarea apei

‼️Un record hidrologic (nivel minim istoric) a fost stabilit pe râul Siret în regiunea Cernăuți, a comunicat și Centrul hidrometeorologic regional Cernăuți.

‼️În același timp, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis o avertizare hidrologică de cod portocaliu 🟠 și galben, valabilă pentru mai multe bazine hidrografice din țară.

‼️Inundațiile și viiturile rapide sunt prognozate să se producă cu o probabilitate mai mare în județele expuse secetei în ultimele două luni: Botoșani, Iași, Vaslui, Bacău și Neamț.

Ministerul Mediului - România a convocat Comitetul Național pentru Situații de Urgență.

Nu uitați să stocați apa de ploaie‼️

‼️În prezent, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este de 70,60, cu 10% mai puțin față de acum două luni (15 iulie). Volumul este astăzi de cca 3,084 miliarde mc existent (cu 50 milioane de metri cubi de apă mai puțin decât în 15 iulie), fapt ce asigură necesarul de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafață în regim centralizat.

În prezent, în 281 de localități (orașul Târgu Lăpuș, Șomcuța Mare, Târgu Neamț, Hârlău, comuna Solca și parțial orașele Novaci și municipiul Craiova), deși dispun de sisteme centralizate, alimentarea cu apă fiind asigurată cu restricții/intermitent în anumite intervale orare.

Cele mai afectate sunt județele: Iași – 70 localitati dintre care orașul Hârlău, Vrancea – 37 localități, Gorj – 33 localități dintre care parțial orașul Novaci, Maramureș - 25 localități dintre care orașele Târgu Lăpuș și Șomcuța Mare, Dolj - 17 localități dintre care parțial Municipiul Craiova, Bacău – 16 localități, Bihor – 15 localități, Neamț – 12 localități dintre care orașul Tg. Neamț, Vaslui -10 localități, Vâlcea – 10 localități, Galați - 7 localități, Argeș – 7 localități, Brașov – 5 localități, Suceava - 4 localități dintre care comuna Solca, Giurgiu – 3 localități, Hunedoara – 3 localități, Olt – 3 localități, Teleorman – 2 localități, Dâmbovița –1 localitate, Caraș-Severin -1 localitate;

De asemenea, 275 de localități care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, sunt afectate de secetă prelungită (cu fântâni secate).

Cele mai afectate sunt județele: Botoșani -152 localități din care și Municipiul Dorohoi, Vaslui - 59 localități, Bacău – 18 localități, Neamț – 12 localități, Iași – 7 localități, Galați – 5 localități, Prahova și Suceava – câte 5 localități, Maramureș – 4 localități dintre care parțial municipiul Sighetu Marmației și orașul Șomcuța Mare, Olt – 3 localități, Mehedinți – 2 localități, Vrancea – 1 localitate.

‼️Debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) este de 2200 mc/s, sub media multianuală a lunii iulie (3800 mc/s), dar va fi în creștere și va ajunge în data de 20 septembrie în jurul valorii de 4300 mc/s, adică peste media multianuală a lunii, conform prognozei INHGA.

Foto: Râul Siret, la Cernăuți, Libertatea Cuvântului - Cernăuți