Key Concept Training & Consulting

HR în vremuri de Coronavirus – Episodul 2

Sfaturi pentru manageri și team-leaderi.

Anxietatea și panica au o singură mamă: Frica!
Frica a fost acel mecanism care ne-a ajutat și ne-a stat alături de-a lungul evoluției. Frica a fost cea care i-a facut pe strămoșii noștrii să se gândească de 2 ori înainte să sară în fața animalelor sălbatice sau a inamicului (Sau cm spunea un coleg de-al meu psiholog – “Cine știe, poate eu trăiesc azi pentru că stră-stră-străbunicii mei probabil au fost niște fricoși și nu s-au avântat cu sulița în mână”). Frica este cel mai vechi mecanism de apărare.
Pe de altă parte, o altă sursă a anxietății este faptul că nu avem îndeplinite o serie de nevoi personale. Îndeplinirea lor ne oferă sentimentul de confort și control. Așa cm setea este un semnal că nu ți-ai acoperit nevoia de hidratare, așa și anxietatea este un semnal că nu-ți îndeplinești anumite nevoi.
Cheia de a face față anxietății este să îndeplinești aceste nevoi într-un mod echilibrat.
Anxietatea se mai poate produce atunci când nu ești ancorat în prezent, lăsând gândurile să închipuiască un viitor problematic, sumbru. Saltul de la momentul prezent la cel viitor omite toți pașii intermediari – aceia în care tu ai puterea de a decide cursul acțiunii. Anxietatea cauzată de astfel de gânduri poate să te demobilizeze, astfel încât renunți la luptă fără ca măcar aceasta să fi început. În astfel de cazuri, este util să folosești partea pozitivă a anxietății – capacitatea ei remarcabilă de a anticipa scenarii diverse – pentru a construi planuri de acțiune.
Mai mult, anxietatea poate fi cauzată de lipsa de structură și de informații – ne este frică de ceea ce nu cunoaștem încă.
Așadar – Câteva sfaturi pentru manageri și Team-leaderi:

- Ai grijă de propria persoană. Dacă te simți confortabil cu propria persoană atunci sunt mari șanse să reușești acest lucru și cu membrii echipei. Ca manager sau team-leader, responsabilitatea este atât față de echipă și organizație, cât și față de propria persoană.
- Păstrează contacul cu membrii echipei organizând minim 2 sedințe pe zi. (Online - dacă este work-from-home).
- Oferă informații cât mai corecte (nu din surse multiple) tuturor membrilor echipei.
- Asigură-te că fiecare din persoanele mai noi sau mai puțin experimentate din echipă are o persoană-resursă clar desemnată. Încurajează această comunicare și munca în perechi. Acest lucru face că să nu rămână persoane fără o conexiune.
- Asigură-te că membrii echipei respectă pauzele. Verifică și insistă asupra acestui punct.
- Verifică dacă membrii echipei au persoane apropiate diagnosticate sau aflate în carantină, nu doar pentru a iniția măsuri de protecție pentru ceilalți colegi ci și pentru a înțelege cu ce emoții va trebui să te confrunți.
- Folosește cu grijă terminologia, dacă o persoană din echipa ta este diagnosticată cu Coronavirus sau se află în carantină ori izolare. NU folosi termeni precum “avem o victimă”, “avem un bolnav”, “avem un caz de coronavirus în echipă”. Acei oameni o să treacă peste acest moment și o să revină în activitatea de zi cu zi. Așa că folosește terminologia: “Un coleg este internat/tratat pentru Coronavirus”.
- Evită să te uiți toata ziua la știri despre situația actuală deoarece acest lucru va face să crească anxietatea ta, și este posibil să transmiți această stare atât echipei cât și oamenilor apropiați. Stabilește intervale clare, nu foarte apropiate (de exemplu de 2 ori pe zi) când te vei informa despre aceste lucruri.
- Asigură-te că sursa informațiilor este sigură și vertificată.
- Asigură-te că oamenii din echipă își dedică timp unor activități aparent simple precum hidratarea, igiena personală de bază – (Da, poți să-i spui: “lasă acum ceea ce făceai și du-te să-ți faci un duș. Poate că te va relaxa.”)
- Dacă unul din membrii echipei se află în izolare, creșteți numărul de contacte la 3-4/zi, cu acordul persoanei respective. În momentele de izolare crește nevoia de a păstra legătura cu cei din jur și a simți că sunt oameni pentru care contezi.
- Pe lângă anxietatea generată de Coronavirus, o altă sursă de anxietate este criza economică și efectele ei. Dacă ai posibilitatea oferă sprijin, informații despre poziția pe piață a companiei, perspective de viitor.

HR in vremuri de coronavirus – Episodul 1
Aud mulți colegi din HR care cer deja furnizori de programe de training online.
Anxietatea este deja alimentată de abundența de știri despre evoluția numărului de cazuri și impactul asupra siguranței fizice și economice a fiecăruia, astfel încât suntem puși în situația de a fi creativi, dar nu reactivi și mai ales să ne mobilizăm capacitatea de adaptare.
Ceea ce își doresc oamenii este ca această situație să fie una temporară, nu permanentă. Nu avem dovezi că se va termina totul în 5-6 zile dar nici că va dura cu luniile. De aceea unele decizii și strategii de HR este important să țină cont de context dar și de viitor.
Trecerea bruscă la programe de training online poate să crească anxietatea deoarece transmite semnalul permanentizării acestei situații și este important să fie facută cu grijă și acolo unde asemenea programe sunt vitale pentru business.
Astfel, în contextul mișcării work-from-home, formarea online poate avea in unele cazuri un impact pozitiv deoarece structurează timpul și redirecționează atenția și gândurile către lucruri constructive, precum dezvoltarea unor abilități sau învățarea de lucruri noi, aplicabile mai târziu la locul de muncă. Dar acest lucru este recomandabil să fie făcut mai degrabă pentru cei care au trimis oamenii în șomaj tehnic. La cei care aplică work-from-home se presupune ca mare parte din activitatea lor nu presupunea prezența fizică la birou și că timpul este acoperit cu activitățile pe care le desfășoară in mod current. Timpul poate fi uplut cu sedințe on-line, discuții cu managerul sau cu alți colegi pe teme ce derive din proiecte sau responsabilități etc.
Ceea ce este important acum este normalizarea anxietății și a distinge între anxietatea care te ajută (te face să ai grijă de tine, să respecți anumite regului, să începi chiar să te speli pe mâini etc) și anxietatea blocantă sau care te face să iei măsuri pripite, să acționezi impulsiv și fără a lua în considerare consecințele posibile.
Am primit solicitări si de asemenea mulți colegi de aici mi-au povestit că au primit deja multe oferte de traininguri de gestionare a anxietății. O idee laudabilă, dar este important să fie cu măsură și la cerere (la CERERE) deoarece prea multă informație din multe surse, din nou, duce la creșterea anxietății.
Ceea ce au nevoie angajații acum sunt urmatoarele:
• Informații corecte.
• Să vadă că organizația întreprinde măsuri sănătoase, respectând procedurile în caz de pandemie dar în acelasi timp arătând grijă pentru angajați. Acest lucru inseamnă a identifica și a avea grijă față de angajații vârstnici, sau cei care au anumite boli care ar putea să fie agravate de prezența coronavirusului în corp (cancer, boli cardiovasculare, boli cronice ale tractului respirator, urmează tratamente care au ca rezultat scăderea imunității sau cei care suferă de hipertensiune.)
• Liniște pentru a procesa emoțiile
• Disponibilitatea de specialiști care pot oferi consiliere sau terapie pentru cei care doresc sau solicită acest lucru.
• Plan de acțiune individual, pentru că nu gândirea pozitivă îți schimbă emotiile ci actiunea, comportamentele pozitive. Aici intră respectarea de către fiecare angajat a programului de lucru chiar dacă se lucrează de acasă, crearea de rutine noi, respectarea pauzelor la 1-1,5 ore de lucru acasă etc. Daca s-ar asigura că fiecare angajat care lucrează de acasă este în continuare eficient și are un program clar, acest lucru ar ajuta mai mult decât 10 cursuri online despre stress și anxietate, oferind siguranța menținerii locului de muncă și întărind sentimentul de a fi util, necesar, dorit.
• Speranța, semnalul că viața după coronavirus va continua la fel ( mă rog, poate nu chiar la fel – sper ca de acum oamenii sa se spele mai des pe mâini cel puțin).
• Relațiile umane, în contextul necesității păstrării distanței, ne solicită din nou capacitatea de adaptare la nou, astfel încât este nevoie de o normalizare, măcar temporară, a distanței fizice, echilibrată, sau compensată, mai degrabă, de o apropiere prin alte mijloace – telefon, internet, aplicații de comunicare. Timpul petrecut acasă poate fi perceput fie ca o însingurare, fie ca o ocazie de a te apropia emoțional de cei dragi. Poate acum, în situații inedite, îl vom prețui.