Corina Junghiatu

Despre invidie

Uneori simțim nevoia să distrugem ceea ce e frumos în ceilalți, doar pentru că n-am fost în stare să visăm cu aceeași intensitate. Îi invidiem pe cei fericiți nu pentru ceea ce au, ci pentru că, prin simpla lor lumină, scot la iveală falimentul nostru afectiv. Invidia este forma cea mai rafinată a autodistrugerii: ne dorim ceea ce are celălalt, doar ca să nu ni se mai amintească de nimicul din noi. Oamenii nu urăsc fericirea, ci faptul că ea stă mereu la altă masă.

©Corina Junghiatu

***

About Envy

Sometimes we feel the need to destroy what is beautiful in others simply because we were not capable of dreaming with the same intensity.
We envy the happy not for what they possess, but because their mere light exposes our emotional bankruptcy.
Envy is the most refined form of self-destruction: we desire what the other has, only so we are no longer reminded of the emptiness within ourselves.
People do not hate happiness... they hate the fact that it always sits at another table.

©Corina Junghiatu

Alegerile

Nu alegem noi, ci suntem aleși de iluziile care ne locuiesc sufletul.
Omul crede că decide, dar nu e decât o făptură pradă hazardului divin.

Fiecare decizie,
o confuzie stilizată,
un salt în gol cu iluzia direcției.

Liber arbitru?
Nu există decât în mintea celor ce n-au cunoscut cu adevărat frica alegerii.

Nu te încrede în ce e ușor,
acolo zac idolii ieftini.
Adevărul e greu, dureros,
și totuși singura cale spre mântuire.

©Corina Junghiatu