Victoria Bucataru

Deși se numără printre principalele cauze de deces la nivel mondial, accidentul vascular cerebral poate fi prevenit, în multe situații, prin alimentație. Nutriția rămâne prima și, adesea, cea mai accesibilă linie de apărare. 🥗

În acest sens, cercetătorii au analizat timp de aproape două decenii datele a peste 120.000 de femei și profilurile de sănătate ale altor 100.000 de persoane, explorând modul în care vitaminele din grupul B ne pot proteja împotriva accidentului vascular cerebral. Studiul a fost publicat în 𝘈𝘮𝘦𝘳𝘪𝘤𝘢𝘯 𝘑𝘰𝘶𝘳𝘯𝘢𝘭 𝘰𝘧 𝘗𝘳𝘦𝘷𝘦𝘯𝘵𝘪𝘷𝘦 𝘊𝘢𝘳𝘥𝘪𝘰𝘭𝘰𝘨𝘺.

De menționat că vitaminele grupului B joacă un rol important în buna funcționare a celulelor și în procesele metabolice care mențin sănătatea vaselor de sânge de la nivelul creierului.

Astfel, potrivit studiului, persoanele care consumă în mod constant alimente bogate în tiamină (B1), riboflavină (B2), niacină (B3), piridoxină (B6) și folat (B9) au un risc semnificativ mai mic de a suferi un accident vascular cerebral. Mai mult, cercetarea subliniază că acest beneficiu e valabil chiar și în contextul în care multe dintre alimentele de zi cu zi, precum cele din SUA, sunt deja îmbogățite cu acid folic (B9). Ceea ce înseamnă că un aport suplimentar obținut dintr-o dietă variată oferă o protecție și mai bună.

Așadar, în ce alimente găsim vitaminele din grupul B?

✅ Tiamina - o găsim în orezul brun, carnea de pasăre, mazăre, fasole, nuci.
✅ Riboflavina - poate fi obținută ușor din ouă, produse lactate (iaurt, lapte) și cereale integrale.
✅ Niacina - surse bune sunt peștele, carnea de pasăre, leguminoasele și arahidele.
✅ Piridoxina și Folatul - acestea se regăsesc din abundență în legumele cu frunze verzi, fructe, carne și leguminoase.

De asemenea, este important de precizat că acest studiu este de tip observațional, deci nu demonstrează că aceste vitamine singure previn AVC-ul.

Prevenția reală se construiește zilnic, din pași mici și constanți precum mișcare, hidratare de calitate, detoxifiere, nutriție (celulară) și ... intenții pozitive. Iar acum întrebarea: le practicăm suficient de des?🤔

Deși sunt adesea neglijate, fibrele au un rol important în procesele inflamatorii din corp.

Un studiu publicat în 𝘕𝘶𝘵𝘳𝘪𝘦𝘯𝘵𝘴 sugerează că atât cantitatea de proteine contează pentru sănătate, cât și sursa lor, împreună cu aportul de fibre.

Cercetarea, realizată pe adulți de 60 de ani și peste, pe baza datelor a peste 128.000 de participanți din UK Biobank, a analizat relația dintre sursele de proteină, fibre și proteina C-reactivă (CRP), un marker folosit frecvent în evaluarea inflamației sistemice.

Rezultatele arată că un aport mai mare de fibre și de proteină vegetală a fost asociat cu valori mai mici ale CRP. În schimb, un aport mai mare de proteină totală și de proteină de origine animală a fost asociat cu valori mai mari ale acestui marker, mai ales în rândul persoanelor fără multimorbiditate.

Așadar, câteva idei simple, ușor de integrat în viața de zi cu zi:
✅ Alegem mai des surse de fibre din legume, leguminoase și cereale integrale. Studiul sugerează că un aport mai mare de fibre se asociază cu un profil inflamator mai favorabil.

✅ Includem mai frecvent surse de proteină vegetală, precum lintea, năutul, fasolea, mazărea, nucile și semințele. În studiu, proteina vegetală a fost asociată cu valori mai mici ale CRP.

✅ Construim farfuria în jurul plantelor. Nu este nevoie să excludem complet proteinele animale, dar merită să le punem într-un context mai echilibrat, alături de alimente bogate în fibre.

✅ Combinăm sursele de proteină cu garnituri bogate în fibre. O masă care aduce împreună leguminoase, cereale integrale și multe legume se apropie mai mult de tiparul alimentar asociat cu inflamație redusă.

✅ Privim alimentația ca pe un tot întreg, nu ca pe niște alegeri separate. Studiul arată un tipar alimentar legat de un nivel mai mic al CRP, nu o soluție unică.

Prin urmare, nu trebuie să devenim vegetarieni de mâine și nici să credem că un singur aliment ne vindecă peste noapte, ci doar să avem grijă să combinăm constant proteinele (de origine animală) cu fibre din legume (plante). Asta e ideea pe care o promovez. (Nu că nu am fi știut, dar uneori ne prinde bine încă o confirmare științifică).

Peste 1,5 miliarde de oameni trăiesc astăzi cu infecții parazitare, iar mulți dintre noi facem greșeala să credem că e o problemă care nu ne vizează. În realitate, ideea este că ne expunem la acest risc în cele mai banale momente, ca: atunci când mâncăm o salată spălată rapid, când ne jucăm cu animalul de companie sau când ignorăm igiena alimentelor de acasă.

Deși corpul ne trimite adeseori semnale, noi alegem de multe ori să le ignorăm sau le punem pe seama stresului. Mai exact, ar trebui să fim atenți dacă:

✅ Simțim o oboseală constantă fără un motiv aparent,
✅ Avem probleme digestive (balonări, tranzit neregulat),
✅ Ne confruntăm cu tulburări de somn sau o stare de irascibilitate,
✅ Observăm reacții pe piele apărute din senin.

Ce putem face în acest caz pentru a ne susține corpul în procesul său natural de curățare?

Partea bună este că natura ne oferă plante medicinale care conțin substanțe active puternice, cm sunt flavonoidele. Acestea nu acționează doar într-un singur fel, ci ne ajută pe mai multe planuri:

✅ Au un efect antiparazitar direct, împiedică dezvoltarea paraziților și contribuie la reducerea numărului lor în intestine și alte organe prin crearea de condiții neprielnice mediului lor,

✅ Contribuie la reducerea inflamației și protejează mucoasa intestinală. Prin proprietățile lor antiinflamatorii și antioxidante, plante precum pelinul dulce sau frunzele de nuc negru pot calma mucoasa intestinală și menține echilibrul florei benefice,

✅ Susțin imunitatea. Potrivit studiului 𝘔𝘦𝘥𝘪𝘤𝘪𝘯𝘢𝘭 𝘗𝘭𝘢𝘯𝘵𝘴 𝘢𝘴 𝘢 𝘚𝘰𝘶𝘳𝘤𝘦 𝘰𝘧 𝘈𝘯𝘵𝘪𝘱𝘢𝘳𝘢𝘴𝘪𝘵𝘪𝘤𝘴, eficiența plantelor antiparazitare depinde și de starea nutrițională a gazdei, iar compușii bioactivi pot sprijini răspunsul imun și prevenirea reinfecțiilor.

Prin urmare, plantele ne pot ajuta să susținem echilibrul natural al corpului, iar un organism echilibrat se apără mai ușor. 🙏

Voi ce plante cu efect antiparazitar cunoașteți sau ați folosit pentru a vă proteja sistemul digestiv?

Deși proteinele sunt în prim-planul discuțiilor despre nutriție și se vorbește tot mai mult despre rolul lor, să nu uităm că importanța fibrelor nu este una mai mică.

Fibrele reglează tranzitul intestinal, controlează nivelul zahărului în sânge și ajută la menținerea greutății prin instalarea senzației de sațietate. Mai mult, consumul adecvat de fibre este asociat cu un risc mai scăzut de afecțiuni cardiovasculare și diabet.

Așadar, odată cu sosirea primăverii, avem ocazia să diversificăm alimentația și să creștem aportul de fibre prin alimente proaspete. Dacă iarna ne bazăm mai mult pe cereale integrale și leguminoase bogate în fibre, precum lintea sau fasolea, primăvara ne aduce în prim-plan verdețurile de sezon.

Dar, este important să atingem doza zilnică recomandată. Aceasta este de aproximativ 14 grame de fibre pentru fiecare 1.000 de calorii consumate. În cifre exacte, femeile ar trebui să consume între 25 și 28 de grame pe zi, iar bărbații între 28 și 34 de grame.

Astfel, verdețurile care apar acum în piețe sunt surse de fibre cu puține calorii. De exemplu, urzicile gătite pot oferi în jur de 6-7 grame de fibre la 100 de grame de produs gătit, în timp ce spanacul furnizează aproximativ 2-2,5 grame de fibre la 100 de grame, în funcție de modul de preparare.

În plus, plante precum leurda, păpădia și sparanghelul conțin inulină, o fibră prebiotică ce hrănește bacteriile benefice din intestin. O salată care combină aceste frunze verzi ar asigura între 3 și 5 grame de fibre vegetale.

Totuși, pentru a beneficia de întregul spectru de nutrienți este recomandat ca aceste verdețuri să fie consumate cât mai puțin procesate termic.

În final, eu am ales să îmi cresc aportul de fibre de primăvară cu un smoothie din verdețuri proaspete, în care combin frunze de spanac, urzici opărite, câteva fire de leurdă și un fruct de sezon plus un mix de semințe. Îl beau în prima parte a zilei și scap de grija fibrelor pentru jumătate de zi. Simplu.

Tu cm îți crești aportul de fibre?