Poema

Lucian Avramescu:
"respirăm până când ne ia dracu
și atunci se cheamă că am murit
primul lucru care-ți sare în ochi este (...)"
https://www.youtube.com/watch?v=cz1nPjmCLzY

... Și îmi aduc aminte că în vara lui ’46, într-o după-amiază toridă, un vecin a venit disperat. Un copilaș cu care ne jucam, tot Vasile, tot țigan ca și Vasile din “Amintirile” lui Alecsandri, așa a fost întâmplarea, a venit și a strigat Margareta, Nelu (că așa-l alinta mama), veniți, a secat Suha. Și la capătul satului, unde era bulboana în care noi, copiii, amenajată special de noi, de copiii de la școală, cu fratele meu, cu mine, ținând de șase pe acolo, și nu mai era în locul apei aceleia cu debit mare, Suha, era o mocirlă neagră din care mai sărea câte o codiță de peștișor și o ceată de copii, ca în filmele neorealiste italiene, suflecați și în izmănuțe, încercau să prindă câte o codiță de pește ca să aibă cu ce să-și asigure cina. Am ajuns noi după ce am trecut drumul. Se mergea câteva sute de metri, n-am să uit, în grabă, că era eveniment, aproape apocaliptic. Și acuma când vă povestesc simt până la glezne fierbințeala colbului de pe drum. Că îmi intrau piciorușele până la glezne și era fierbinte pământul. Și a prins patru raci pe care mi i-a aruncat în poale, i-am adus cu mândrie. M-au înțepat, m-au rănit, dar eu i-am dus acasă cu strășnicie. Mama i-a fiert. N-am avut nici pâine, nici mămăligă. I-am mâncat, iar eu m-am îmbolnăvit. Ce-oi fi mâncat din ei, nu știu. Și atunci tata a decis să mearga la braconaj, că n-avea permis.
— Să vâneze căprioara…
— Și s-a întâmplat cu căprioara. Cand s-au întors, seara, mi-aduc aminte că Nelu m-a sculat din pat. Eram bolnavă, cu febră mare, și a zis: “Vino să-ți arăt ceva”. Și iarăși desculță, în cămășuță de noapte, m-am dus în bucătăria de vară și mi-a descoperit vânatul. Căprioara avea ochii deschisi. “E vie”, am strigat eu, iar el i-a închis ochii. De fapt, nu era căprioară, era căprior, totul este metaforă. Pentru că și în poezie spune “trist străjuiți de coarne”, nicio ciută nu are coarne, dar e metafora respectivă.
(Maria Margareta Labiș în dialog cu Marian Ilea, interviu publicat pe litero-mania.com, 24.12.2018)
https://www.youtube.com/watch?v=2J3I3aiqWgQ&ab_channel=Poema